Pacienţii diagnosticaţi cu diferite forme de cancer sunt nevoiţi să lupte nu doar cu afecţiunea, ci şi cu sistemul de sănătate românesc care nu le garantează, aşa cum este menţionat în Constituţie, dreptul la sănătate şi dreptul la tratament, a atras atenţia Alianţa Pacienţilor Cronici din România în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European. Evenimentul dedicat problematicii oncologiei este cel de-al doilea dintr-o serie ce avea loc în anul 2014 sub sloganul « Pacientul Roman – Pacient European».
Dintre terapiile noi care aşteaptă să intre pe lista medicamentelor compensate, cele mai multe, peste 20% sunt destinate oncologiei. Pacienţii au solicitat în nenumărate rânduri autorităţilor actualizarea listei de medicamente compensate, dar şi acum, după o perioadă de aşteptare de mai bine de 6 ani, situaţia este incertă. Problemele pacienţilor oncologici se extind şi la nivelul accesului la radioterapie, care în prezent atinge doar 12% din nevoile reale ale pacienţilor. Ca cetăţeni europeni ne dorim să avem aceleaşi şanse la viaţă şi la tratamente ca şi ceilalţi pacienţi din ţările Uniunii Europene”, a spus Cezar Irimia, Preşedinte Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR).
În România mortalitatea cauzată de cancer este în creştere, în timp ce la nivel european, datorită măsurilor aplicate, aceasta este în scădere, a afirmat dr. Adriana Melnic, Director Societatea Romană de Cancer. “Tocmai de aceea este esenţială elaborarea Planului Naţional de Cancer care să cuprindă măsurile preconizate şi asumate de către Guvern în domeniul prevenirii şi controlului cancerului, inclusiv bugetul alocat punerii în practică a acestor măsuri”, a spus aceasta.
Conform estimărilor Alianţei Pacienţilor Cronici, realizate în lipsa unui registru naţional de cancer, în România trăiesc astăzi aproximativ 520.000 bolnavi de cancer, dintre care 98.000 primesc acum tratament în mod activ. Mai mult, potrivit celui mai recent raport al Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN 2012 – în România apar anual 78.800 noi cazuri de cancer, în creştere cu aproape 4.000 de cazuri de la ultimul raport, din 2008. Prevalenta pe ultimii 5 ani (numărul total de pacienţi) este de 178.400 de cazuri. Cancerul de plămâni este cel mai frecvent tip de cancer în ţara noastră, urmat de cancerul colorectal, de sân, de prostată şi de col uterin.
Printre problemele cu care se confrunta pacienţii cu cancer din România se număra lipsa accesului la tratamente noi, listele de aşteptare pentru primirea tratamentului, lipsa aparaturii corespunzătoare şi a specialiştilor radioterapeuţi.
Alianţa Pacienţilor Cronici din România a adresat Parlamentului Europei şi Consiliului Europei, încă din luna februarie, o declaraţie comună prin care solicita sprijin în rezolvarea unor probleme cum ar fi actualizarea imediată a listei de medicamente compensate şi gratuite; în acest context, s-a pus în discuţie ca în perioada imediat următoare, pacienţii să inititeze procedura de infrigement împotriva României pentru nerespectarea Directivei 89/105/EEC. Printre solicitări finanţarea sistemului de sănătate cu minimum 6% din P.I.B., crearea de programe şi registre naţionale pentru bolile cronice, acolo unde nu există; crearea cadrului legal şi implementarea medicinii personalizate şi a soluţiilor e-health; implementarea de către autorităţile din domeniu a unor programe şi campanii de informare şi screening pentru bolile cronice cu impact în populaţie; realizarea imediată a pactului naţional pentru sănătate la care să adere toate partidele politice parlamentare şi societatea civilă, care să elaboreze strategia naţională pentru sănătate pe o perioadă de minim 10 ani şi care să asigure continuitatea managementului sistemului, indiferent de schimbările politice.
APCR este formată din cinci asociaţii care reprezintă patologii cronice: Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România; Fundaţia “Speranţa Diabeticilor” Turda; Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România; Asociaţia Naţională a Hemofilicilor din România; Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune.