Diagnosticarea precoce și reducerea timpilor de așteptare până la inițierea tratamentului sunt imperative pentru îmbunătățirea ratelor de supraviețuire a pacienților cu cancer pulmonar, au fost concluziile conferinței online Cancerul Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România, organizată de Centrul pentru Inovație în Medicină și MSD România.
România trebuie să acționeze rapid în direcția implementării unui Plan Național de Control al Cancerului, a unui ghid de tratament care să includă un traseu clar al pacientului, de la medicul de familie către un consult de specialitate, cu intervale de timp și indicatori de calitate, facilitând astfel accesul rapid la o echipa multidisciplinară de medici specialiști, precum și să asigure o finanțare corectă și sustenabilă a îngrijirii pacienților cu cancer pulmonar. Medicii oncologi prezenți la eveniment, reprezentanții autorităților și ai asociațiilor de pacienți au dezbătut recomandările studiului EIU “Breathing in a new era: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa” și au confirmat necesitatea implementării acestora.
“Rata de supraviețuire în cancerul pulmonar în România este mult mai mică decât în alte țări din varii motive și bariere, ce se găsesc de la diagnostic până la momentul de inițiere al tratamentului. Astfel, rămâne o prioritate strategică pentru țara noastră să avem un plan de cancer și de control al cancerului, funcțional și de un ghid de tratament, ce include fiecare etapă pe care trebuie să o urmeze pacientul de la screening până la tratament și îngrijire paliativă șă să fie aliniat cu ghidurile europene. Există țări precum Austria, Olanda, Norvegia, Suedia, Maria Britanie care au în cadrul ghidului de tratament inclusiv teste privind diagnosticul rapid și posibilitatea de a testa pacientul atunci când există o suspiciune prin screening atât radiologic, cât și prin screening imagistic computerizat. De asemenea, în acest ghid trebuie să avem în vedere și îngrijirea secundară și terțiară a pacientului”, a explicat dr. Dana-Lucia Stănculeanu, Președintele Comitetului Director al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România. “În ceea ce privește terapia personalizată, trebuie să ținem cont de biomarkeri. Stabilirea conduitei terapeutice trebuie să se realizeze în cadrul unui tumor board. Ar fi important ca statul sau casa de asigurări să intervină pentru a crea un sistem prin care să existe o testare uniformă, cu centre bine definite, acreditate, în care pacienții să beneficieze de absolut toate testările pentru a putea primi o terapie personalizată”, a adăugat Dr. Dana-Lucia Stănculeanu.
Specialiștii români participanți la conferință au menționat următoarele recomandări pentru reducerea la jumătate a timpului petrecut de pacient de la suspiciunea diagnostică la tratament cu următoarele: ghiduri multidisciplinare, concentrate pe oportunitatea de a accelera obținerea unui diagnostic rapid și sistemul de îndrumare către servicii de asistență medicală secundară, terțiară și/sau paliativă; introducerea screening-ului pulmonar (low dose CT) pentru populația la risc; extinderea posibilității de a recomanda efectuarea investigațiilor imagistice (computer tomograf pentru patologia toracică, RMN cerebral) la nivelul medicilor de familie, atunci când există suspiciune de cancer pulmonar; dotarea unităților medicale cu aparatura necesară diagnosticării și tratării cancerului pulmonar, îmbunătățirea infrastructurii; crearea unor centre comprehensive de diagnostic și tratament, eventual dedicate cancerului pulmonar, în cadrul cărora să se poată efectua toate investigațiile necesare (Centre de Excelență); unificarea testării biomarkerilor specifici cancerului pulmonar; introducerea serviciului de navigare a pacientului în sistemul de sănătate la nivelul unității medicale, adresând astfel problematica pacienților care se pierd în sistem în perioada dintre confirmarea diagnosticului și inițierea tratamentului; eliminarea birocrației și simplificarea proceduri de achiziție în spitale; existența unui bord multidisciplinar de medici – oncolog, chirurg, radioterapeut etc. – în stabilirea conduitei terapeutice adaptata fiecărui pacient; creșterea numărului de medici specialiști implicați în managementul cancerului pulmonar: medici pneumologi cu competență în bronhoscopie/endoscopie bronşică, medici oncologi, specialiști care pot realiza puncții-biopsii; implementarea unui registru național de cancer.
Potrivit studiului EIU, din cele 27 de țări participante, 15% (respectiv patru țări) nu au un plan de control al cancerului, printre acestea numărându-se și România. Doar Polonia a dezvoltat un plan specific pentru prevenția și tratamentul cancerului pulmonar, model pe care România ar putea să îl urmeze.
