Pacienţii români nu au mai avut acces în regim compensat la tratamente noi disponibile în Europa după 2007, ceea ce îi situează pe ultimul loc în clasamentul european din acest punct de vedere, așa cum arată Studiul Patient W.A.I.T realizat de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations) în 2010, referitor la timpul de aşteptare al pacienţilor pentru medicamente noi. Studiul a inclus 16 țări din Uniunea Europeană.
În prezent, au trecut deja mai mult de 1800 de zile din momentul în care medicamentele noi au fost aprobate, fără ca acestea să fi ajuns la pacienţi. Prin comparaţie, între momentul aprobării unui medicament de către Agenția Europeană a Medicamentului și cel în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, belgienii aşteapă 392 de zile, suedezii 206 zile, iar austriecii 88 de zile.
În acest răstimp, peste 140 de molecule şi indicaţii terapeutice noi au intrat pe lista de aşteptare pentru a fi introduse pe lista medicamentelor compensate. ,,La nivel mondial, peste 7000 de molecule se află în cercetare chiar în acest moment, iar anual sunt lansate 35 de medicamente noi. Pentru un pacient, cea mai importantă componentă din procesul de vindecare, după diagnosticare, o reprezintă accesul la medicamente noi”, a declarat Efthymios Papataxiarchis, vicepreședintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) în cadrul evenimentului Business Inovator Forum.
Descoperirile în medicină au dus la creşterea speranţei de viaţă la nivel european, de la 70 de ani în 1960, la 82 ani în 2010, conform OECD Health Data 2010. A fost eradicată variola, persoanele infectate cu HIV au acum o speranţă de viaţă de până la 50 de ani, iar riscul de deces al femeilor cu cancer la sân a fost redus cu o treime.
,,Medicamentele care au fost compensate în ultimii cinci ani în Europa nu sunt compensate şi în România. În felul acesta, se produce un decalaj considerabil între tratamentele disponibile pacienților din alte țări europene și pacienții români, dar și o limitare a drepturilor pacienților. Vorbim de medicamente care sunt mai eficiente, cu mai puţine efecte adverse şi, per ansamblu, mai puţin costisitoare. Un tratament mai bun înseamnă o perioadă mai scurtă de spitalizare, o refacere mai rapidă a pacientului şi implicit, o reintegrare mai uşoară în familie şi la locul de muncă”, a declarat Cristian Luţan, director executiv adjunct ARPIM.
Medicamentele originale sunt rezultatul unui proces de cercetare şi dezvoltare, care durează în medie 10-12 ani. În 2009, la nivel global, investiţiile în cercetarea și descoperirea de medicamente noi s-au cifrat la 95,2 miliarde dolari.
