Cu peste 40 de ani de experienţă, Dr. Ana Culcer, medic primar pediatru, neonatolog, Şef de Secţie Nou‑Născuţi la Spitalul Universitar Bucureşti, este “mama” care a dat startul în viaţă mai multor generaţii de copii. Ana Culcer vorbește despre provocările unei cariere care a traversat de la absurdul perioadei comuniste, cu nașterile pe bandă rulantă, la masacrul din primele luni de după Revoluție, despre diferenţele între generaţiile de medici pediatri, dar și despre noile metode de diagnostic la făt. >>>
– Ce noutăţi sunt în ceea priveşte diagnosticarea şi care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi ?
– În pediatrie şi în neonatologie facem deja diagnosticare la făt. Prin intermediul ecografiilor care se fac gravidelor putem diagnostica încă din primul trimestru de sarcină multe afecţiuni, cum ar fi bolile genetice sau cardiopatiile congenitale. Extrem de important este faptul că a crescut numărul naşterilor premature. Sindromul TORCH, de exemplu, este una din principalele cauze. Multe mame nu au bani să investigheze tot ceea este necesar şi în timp util, multe au infecţii genitale care determină sarcini premature. Mai mult, ele nu fac nici investigațiile de bază – testul HIV sau testele de hepatită. Începând cu anul 2009 avem posibilitatea să dăm imunoglobulină antihepatita B în momentul în care s-a născut copilul. Acesta trebuie vaccinat imediat pentru a evita transmiterea pe verticală a hepatitei B.
Infecţiile vaginale sunt, după cum spuneam, o problemă foarte importantă. Mamele netratate în timp util nasc copii cu infecţii specifice, de multe ori prematur. Vorbim de boli cu transmitere genitală de la mamă la făt. Este o direcţie care cere intervenţie rapidă. Este vital să educăm populaţia pentru o igienă cât mai strictă.
Din nefericire avem în continuare şi foarte multe cazuri de cardiopatii. Deşi ecografia este un lucru la îndemâna oricui, scapă diagnosticului foarte multe cazuri, pentru că nu toată lumea are posibilitatea asta. Am reuşit să salvăm copii cu cardiopatii congenitale din situaţii extreme, cu Alprostadil 500, de exemplu. Medicamentul este distribuit de Remedia şi ne-a ajutat să îi păstrăm în viaţă până ajung la operaţii. Unii chiar au evoluat favorabil după o săptămână-două de tratament. În secţia noastră avem 5000 de naşteri pe an, din care 10% sunt premature. Foarte mulţi dintre aceşti copii sunt foarte mici şi cu patologii foarte complexe, dintre care cei sub 32 de săptămâni pot ridica probleme destul de mari. Pot ridica probleme şi dacă au peste 2000 g, chiar şi 3000 g, importantă este perioada de gestaţie.
Astfel, pe perioada sarcinii, sunt foarte importante alimentaţia şi starea de sănătate a mamei, lipsa stresului etc. S-a demonstrat că dacă mama este stresată se secretă peste 2000 de substanţe toxice de la mamă la făt care fac dintr-un copil normal unul depresiv sau anxios. Copilul reflectă 100% atmosfera din casă.
– Care ar fi factorii care determină aceste probleme ?
– Sunt foarte mulţi factori care influențează, de la cei de mediu până la cei de statut. Dar mai ales cei sociali. Dacă părinţii nu au bani nu îşi cumpără nici săpun. Toate sunt interconectate – lipsa banilor și lipsa de educație, cu problemele care apar. Am întâlnit şi cazuri în care nivelul material nu reflecta neapărat nivelul de educaţie. Repet, starea de sănătate a copilului depinde în mare măsură de educaţie. Aceasta este soluţia şi cred că educaţia sanitară trebuie făcută atât în familie, cât și în şcoală şi la grădiniţă.
– Ce trebuie să aibă în vedere un medic neonatolog/pediatru pentru a fi un bun practician ?
– În primul rând trebuie să-și reactualizeze cunoştinţele. Toţi trebuie să meargă la congrese, la conferinţe, să citească reviste şi să fie la curent cu tot ceea ce se întâmplă. În momentul în care preia un copil, medicul pediatru trebuie să facă o anamneză foarte strictă: să vadă din ce părinţi provine copilul, care este starea de sănătate a părinţilor, dacă au boli genetice în familie, dacă mama a avut infecţii în timpul sarcinii, ce rezultate au avut analizele în timpul sarcinii, felul naşterii şi, neapărat, alimentaţia.
– Ce recomandaţi, nașterea naturală sau cezariana ?
– Naşterea naturală. Cezariana este o necesitate. Din nefericire, se fac tot mai multe astfel de operaţii. Toate mamele vor cezariană, de frică! Pe de altă parte, medicii sunt din ce în ce mai puţini şi nu reuşesc să ajungă la timp la toate urgenţele. Și atunci preferă să le programeze. Este mai sigur, dar nu este bine în perspectivă deoarece se pierd anumite instincte primare. Plus că cezariana este mai stresantă pentru un copil decât o naştere normală. În general, când este o naştere naturală, organismul mamei şi al copilului se pregătesc din timp şi se elimină cortizon în corpul copilului, care îl apără de stres. Nu vorbesc de naşterile patologice, de indicaţiile corecte ale cezarienei, vorbesc despre cezariana la cerere. Revenind, după o anamneză exactă se verifică starea de sănătate a copilului, dacă are probleme, ce probleme are, dacă există teren alergic în familie, la ce anume sunt alergici. Uneori, pentru a depista alergenii trebuie analizat mediul în care trăieşte copilul. De multe ori sunt alergeni în casă care trebuie eliminaţi. Mama trebuie încurajată să alăpteze. Este foarte important pentru copil. Mai mult, ca pediatru trebuie să asişti alimentaţia copilului, dacă prinde corect sânul etc. În cazul în care mama nu poate alăpta – are SIDA sau hepatită –, medicul trebuie să-i recomande laptele specific stării copilului respectiv. În concluzie, pediatrul trebuie să aibă în vedere toate aspectele care pot influenţa sănătatea copilului.
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica
Johana Toma, redactor