Pacienţii din România aşteaptă cel mai mult din Europa – până la trei ani – pentru a obţine tratamentul necesar tratării hepatitei, arată statisticile Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (European Liver Patients Association).
În România pacienţii asteaptă chiar şi trei ani până îşi primesc tratamentul, timp în care boala se cronicizează, motiv pentru care suntem pe locul doi în Europa, după Ungaria, la mortalitatea în urma afecţiunilor hepatice cronice. Din 100.000 de persoane, 50 mor anual fie pentru că nu au ajuns pe listele de aşteptare, fie pentru ca tratamentul a întârziat prea mult.
Liste de aşteptare pentru tratament există în majoritatea statelor Europei, însă durata de timp în care se poate obţine tratamentul este între 6 luni şi un an. În Suedia, timpul de aşteptare pentru un bolnav de hepatită este de şase luni, iar în Polonia şi Bulgaria este în jur de un an.
„În România se află în curs de apariţie medicamente noi destinate vindecării hepatitei, care presupun un timp mai scurt de tratament decât medicamentele existente (între 6 şi 8 luni), cu mai puţine efecte adverse şi cu o rată de vindecare mai mare. Mai mult, în prezent sunt cercetate 150 de molecule care pot deveni medicamente ce vor trata hepatita peste 15 de ani”, afirmă Cristian Luţan, director executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Pacienţii români trebuie să parcurgă multe etape birocratice până la întocmirea dosarului în urma căruia să fie introdus pe lista de aşteptare, însă cel mai mult timp se pierde după ce dosarul a fost aprobat.
Statisticile Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România arată că din cei 12 milioane de europeni infectaţi cu virusul hepatitei B şi C, două milioane sunt români. Dintre aceştia, doar 5500 beneficiază de tratament, restul aflându-se pe liste sau nefiind diagnosticaţi. În Polonia există 9.000 de pacienţi cu hepatită, iar în Bulgaria 250 de pacienţi sunt trataţi de hepatita C şi peste 200 aşteaptă tratament pentru hepatita B. În România nu există un Program Naţional pentru Hepatite, Program de screening sau Registru Unic al Hepatitelor.
Netratată, hepatita B evoluează la ciroză hepatică la 30% dintre pacienţi, iar virusul hepatic B este responsabil de 70% din cazurile de cancer hepatic primiv. În cazul hepatitei C, aproximativ 80% dintre infecţiile acute se cronicizează. Un sfert din pacienţii cu hepatită cronică C dezvoltă ciroză hepatică, iar unul din cinci pacienţi dezvoltă cancer hepatic.
Lista de medicamente compensate nu a mai fost actualizată din 2008, aproximativ 110 molecule şi indicaţii terapeutice noi aşteptând hotărârea Guvernului pentru a fi introduse în lista de compensate.
