Al IV-lea Congres Mondial de Știință Celulară și Cercetare a Celulelor Stem (Cellscience-2014), organizat de OMICS Group Inc. la Valencia, Spania, în 24-26 iunie 2014, a asigurat o platformă esențială pentru diseminarea cercetărilor inovative cu tema “Explorarea și Exploatarea Științei Celulare și a Cercetării Celulelor Stem”. Tematica a acoperit o sferă largă de sesiuni foarte importante, oferind noi speranțe legate de aducerea biologiei celulare și a terapiilor cu celule stem mai aproape de clinică.
La Cellscience-2014 au fost prezenți oameni de știință de renume din peste 30 de țări, personalități care au contribuit esențial la descifrarea biologiei celulelor stem – Dr. Sudhakar Yakkanti, SRI International (SUA), Dr. James L. Sherley, The Adult Stem Cell Technology Center (SUA), Dr. Christian Drapeau, Stemtech International (SUA), Dr. Ornella Parolini, International Placenta Stem Cell Society, Italia.
Invitat ca speaker la acest eveniment de anvergură, Dr. Biolog Viorel Păiș a prezentat lucrarea intitulată “Cordocitele cerebrale: de la rolul inhibitor al capsulelor fibroase în creșterea microtumorală la histogeneza meningioamelor fibroase numite cordocitoame – clasificare și înțelegere modernă”.
Scopul acestui studiu citohistopatologic a fost identificarea și compararea caracteristicilor citologice ale fenotipurilor cordocitice din capsulele și meningioamele fibroase pentru a aduce date noi în susținerea conceptului curent în ceea ce privește cordocitele cerebrale, care reprezintă “controlul suprem” în creierul uman, dar care se și pot transforma malign formând tumori leptomeningeale clasificate în prezent ca meningioame fibroase/ psamomatoase. Folosind microscopia optică și microscopia electronică de transmisie, s-a demonstrat natura cordocitică a celulelor din capsulele și meningioamele fibroase, subliniindu-se diferența dintre fenotipul cordocitic reactiv și cel tumoral, având potențial de diferențiere pe linii celulare ale cordocitelor tumorale. S-au descris chiar și stadii succesive ale proliferării cordocitelor în interiorul capsulei, manifestând semne de părăsire a structurii fibroase de bază și formând noduli sateliți care, la rândul lor, ar putea da naștere așa-numitelor tumori fibroase. Acești presupuși micronoduli tumorali sateliți pot fi strâns înconjurați de cordocite normale aranjate pe mai multe rânduri, demonstrându-se astfel rolul lor antitumoral în formarea timpurie a tumorii, posibil a se combina cu mecanisme precum lipsa de nutriție/ asfixiere și încetinirea mișcării. Dr. biolog Viorel Păiș a propus termenul de cordocitoame pentru clasificarea tumorilor meningeale fibroase provenite din cordocite. Pentru știința celulară, noul concept de fenotip cordocitic merită să fie dezbătut în continuare în această epocă a celulelor interstițiale de tip Cajal.
Cellscience-2014 a reprezentat o mare oportunitate pentru schimbul liber de idei în domeniul științific, fiind constituit din două simpozioane internaționale și o sesiune de prezentare a posterelor. Abstractele au fost indexate în OMICS Group Journal of Cell Science and Therapy și în Journal of Stem Cell Research and Therapy, ca ediții speciale.
Acesta a fost ultimul eveniment la care a fost prezent dr. biolog Viorel Păiș. La puțin timp după ce s-a reîntors în țară, a suferit un infarct căruia, din păcate, nu i-a supraviețuit. (D.B.)
În 2008 dr. biolog Viorel Păiș a primit Premiul “Gheorghe Marinescu” al Academiei Române pentru lucrarea “Celulele Interstițiale ale creierului uman. Atlas de microscopie optică și electronică”, semnată împreună cu acad. Leon Dănăilă.
Fig.1 – Capsulă fibrocelulară lângă glioblastom. Prelungirile foarte lungi ale cordocitelor rețin eritrocitele extravazate; hiperplazia atipică a cordocitelor în partea opusă a capsulei fibroase.
Fig.2, 3, 4 – Aceste tipuri de capsule sunt compuse în principal din cordocite care pot sau nu pot să prolifereze, precum această celulă stem din interiorul capsulei.
Fig.5 – Dacă acest tip celular (cordocite) se transformă malign, atunci pot să păstreze multe caracteristici ale cordocitelor normale, deoarece tumorile derivate reprezintă meningioame fibroase benigne în ciuda diferențierii celulare divergente în unele arii tumorale.
Fig.6 – Aceste meningioame benigne arată în mod evident caracteristicile cordocitelor prin microscopie electronică de transmisie. Am propus denumirea de “cordocitom” pentru tumorile meningeale derivate din cordocite.
Fig.7 – Perete vascular în boala Moyamoya, arătând două celule imature cu diferite caracteristici ultrastructurale considerate precursoare pentru două linii celulare distincte: cordocit (celula mică) și, respectiv, celula musculară netedă (în particular înconjurată de lamina bazală). Apariția și apoziția acestor celule sugerează originea comună din celula mezenchimală stem.
Dr. Biolog Viorel Păiș (1 mai 1942 – 2 iulie 2014)
Cercetător științific în biologie, doctor în biologie şi patologie celulară, Viorel Păiș identifică un fenotip special de celulă interstiţială în creierul uman, denumită “cordocit” şi, în mod deosebit, argumentează prin microscopie electronică de transmisie rolurile morfologice potenţiale ale acestei celule pentru neuroprotecţie şi vasculoprotecţie.
Identifică prin microscopie electronică de transmisie un nou tip de moarte celulară programată autoschizică, cât şi un mecanism de supravieţuire celulară care implică membrana celulară. În 1983 a realizat, pentru prima dată în România, o monografie de microscopie electronică, “Ultrastructura pielii umane”, în condiţii normale şi patologice. Este inclus în Who’s Who in the World (2014).
Viorel Păiș s-a născut pe 1 mai 1942, în com. Drajna de Jos, jud Prahova, lângă Văleni de Munte. După studiile liceale în Văleni de Munte, absolvă în 1966 Facultatea de Biologie a Universității din București. După câțiva ani petrecuți la Institutul de Cercetări Alimentare din București, este cercetător științific – până în 1982 – la Centrul de Dermato-Venerologie din București. Între anii 1982-1990 este șeful Departamentului de microscopie electronică din Clinica de Neurochirurgie a Institutului de Neurologie și Psihiatrie. În perioada 1991-1992 obține o bursă la Institutul de Farmacologie “Rudolf Magnus” din Utrech (Olanda), în cadrul Institutului de Biotehnologie și Biologie Moleculară.
În perioada 1994 – 2006 este cercetător senior la Institutul de Patologie Celulară “Victor Babeș” București, Departamentul de Patologie Ultrastructurală, fiind investigator principal în cadrul a 12 granturi de cercetare aprobate de Academia de Științe Medicale.
După pensionare, în decembrie 2006, își continuă activitatea fiind cercetător colaborator la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București. În perioada august 2008 – mai 2012 este cercetător vizitator la Universitatea din California (UCLA) Școala de Medicină David Geffen, Los Angeles, Institutul de Nanosisteme din California (CNSI), la Departamentul de Microscopie Electronică.
În 2008 primește Premiul “Gheorghe Marinescu” al Academiei Române pentru lucrarea “Celulele Interstițiale ale creierului uman. Atlas de microscopie optică și electronică”, semnată împreună cu acad. Leon Dănăilă. (D.B.)
Acad. Prof. Leon Dănăilă, despre colaborarea cu Viorel Păiș:
“Am colaborat cu dl. Viorel Păiș la o lucrare în care am estimat că în locul sistemului limfatic, care în creier lipsește, trebuie să existe altceva cu acest rol. Împreună cu dl. Păiș am controlat, nu am găsit alt sistem circulator, dar am descoperit această celulă pe care am numit-o cordocit. Am făcut diferite comunicări împreună cu el, la început nefiind siguri că e o celulă anume cu rol deosebit; am publicat la Capetown, la San Diego și Los Angeles. Am susținut comunicări în cadrul congreselor respective – nu au apărut reacții împotrivă. Am vrut să testez descoperirile noastre pe plan internațional, iar majoritatea specialiștilor prezenți au spus că nu cunosc problema și că o să o studieze. Ba chiar au început să ne citeze.
Recoltam piesele, dădeam bani din buzunarul meu ca să pregătesc preparatele pentru microscopie electronică. Piesele le-am discutat împreună, și tot împreună, eu și cu el, am reușit să publicăm diferite lucrări în reviste de specialitate.
Viorel Păiș a fost un colaborator de excepție prin faptul că s-a acomodat și că și-a însușit patologia neurochirurgicală și complexul de celule cerebrale care se găsesc în stare normală la persoanele adulte. A fost o colaborare bună, în cadrul căreia, în afară de munca noastră zi de zi, pe care am depus-o fiecare, discutam împreună fiecare piesă analizând rolul celulei respective. Noi am dezvoltat nu numai morfologia cordocitului, dar și fiziologia, rolul acestei celule în organism. Astfel, am putut identifica un rol protector, anti-inflamator, anti-infecțios, antihemoragic, rol în susținerea cortexului cerebral de către pia mater. Am emis ipoteza că pia mater e făcută tot din celula noastră, cordocit, dar și cu celule colagenice. Discutam împreună, ore întregi, tot ce trebuie scris și publicat, toate piesele recoltate și analizate în microscopie. Am cheltuit foarte mulți bani, nimeni nu ne-a susținut. Am cheltuit din banii noștri, nu ne-a aprobat nimeni niciun proiect de cercetare. Ne-au mai invitat pe la congrese, dar participările costă foarte mult. Avem peste 7000 de referiri bibliografice la lucrările noastre.”