Dr. David Reese, vice-președinte al Amgen pentru științe translaționale, a detaliat în cadrul unui interviu pentru Medica Academica preocupările de cercetare ale companiei în domeniul cancerului și noutățile pe care compania le-a prezentat în acest an profesioniștilor din domeniul oncologiei la Congresul Societății Oncologilor Americani – ASCO, Chicago, 3-7 iunie. “Începem să ne gândim la vindecare în cancer, vedem calea”, spune David Reese.
Care sunt abordările actuale în vindecarea cancerului? Ce domenii de cercetare explorați în acest domeniu în cadrul Amgen?
În ceea ce privește prima întrebare, privind cele mai noi abordări actuale în tratarea cancerului, primul domeniu ar fi terapiile țintite, concepute pentru a ataca anomaliile moleculare specifice în celulele canceroase, și o a doua arie extinsă, și probabil cea mai interesantă este domeniul imunoterapiei și al imuno-oncologiei, menită a stimula sistemul imun ca să atace cancerul.
Amgen se concentrează pe ambele aceste arii, dar aș vorbi întâi de câteva abordări din domeniul imunoterapiei. Avem o serie de noi platforme de imunoterapie, una este platforma de cercetare BITE, ceea ce înseamnă crearea prin inginerie genetică a unor anticorpi, numiți anticorpi BITE, care este format din două piese, două secvențe, conectate între ele – o piesă recunoște celula canceroasă, o alta recunoaște un marker de pe limfocitul T. Ceea ce se întâmplă este că astfel este activat limfocitul T, principala celulă de luptă a sistemului imun, care omoară celula canceroasă.
Avem primul medicament BITE aprobat și de FDA și de EMA, Blincyto (blinatumomab), pentru leucemia limfoblastică acută, care e o formă foarte agresivă. Am aplicat la FDA (Food and Drug Administration) și pentru aprobarea acestui medicament în domeniul pediatric. Acest medicament a demonstrat o rată de răspuns foarte bună de remisie față de tratamentul standard și o rată de supraviețuire semnificativ superioară față de tratamentul standard. Blincyto este primul dintr-o serie de medicamente de tip BITE care urmează să apară, împotriva leucemiilor, limfoamelor, myelomului, și a unei varietăți de tumori solide. Este de fapt o serie extinsă de medicamente de tip BITE care urmează să fie dezvoltate.
Un al doilea domeniu al imunoterapiei e reprezentată de un medicament numit Imlygec (talimogene laherparepvec), numit prescurtat T-vec, care este primul virus oncolitic aprobat pentru pacienții cu melanom avansat nerezecabil. Este un medicament care este injectat în tumoare, virusul – care e o formă modificată genetic a virusului herpex simplex – se replică și produce apoi liza celulei canceroase. Virusul a fost manipulat genetic să producă ca să o moleculă numită GM-CSF care ajută declanșarea răspunsului imun. Există deci un mecanism de acțiune în două etape a acestui medicament – în prima atacă tumora, în a doua stimulează răspunsul imun care poate conduce la un efect sistemic, acționând și în alte zone ale corpului. Cred că una din cele mai importante aspecte în programul Imlygic este că acest medicament are un potențial foarte bun de a acționa în combinație cu alte terapii imunoterapice, și de fapt prezentăm acum la ASCO rezultate ale unui studiu clinic de fază I B al unei combinații cu pembrolizumab (Keytruda), un produs al Merk, studiu condus pe 21 de pacienți, și arătăm că rata de răspuns a fost de 50%. Pe baza acestor date suntem acum în faza de înrolare pentru un studiu clinic de fază III pentru a examina această combinație la pacienții cu melanom avansat.
Programul Bite și programul Imlygec sunt două programe foarte extinse pe care le avem în imuno-oncologie.
Puteți să ne spuneți mai multe despre acest domeniu, al virusurilor oncolitice?
Avem în stadiul de studii preclinice și alte modificări genetice ale virusului herpex simplex dar și ale altor virusuri oncolitice dar nu sunt pregătit să dau detalii despre acestea, lucrăm foarte intens la acest domeniu. Virusul herpex simplex are un genom foarte extins, lasă loc unor manipulări genetice extinse, care să stimuleze răspunsul imun. Dar nu e singurul virus la care ne gândim, pe care îl luăm în considerare.
Înțeleg că ne așteptăm la noi medicamente în următorii ani.
Pare acum că ne apropiem, în special prin imuno-oncologie, pe care am redescoperit-o acum, la mulți ani de când fusese pentru prima dată luată în considerare, de tratarea cancerului, de răspunsul natural al organismului. Pare că de această dată suntem aproape.
Cred că începem, pentru prima dată în cancer, să ne gândim la vindecare. Vedem calea către vindecare. Este realist ca punând împreună terapiile imuno-oncologice, terapiile țintite și noile tehnologii dezvoltate, noile generații de tehnici de secvențiere, abilitatea noastră de a înțelege genomul tumorii, putem să ne gândim la asta. Următoarea frontieră în imunoterapie este să înțelegem ceea ce noi numim gazda, de fapt pacientul, sistemul imun al pacientului. Cred că este realist să țintim vindecarea cancerului în unele din aceste tumori. E încă devreme, nu e realist să spunem că mai sunt șase luni până vindecăm cancerul, dar cred că nu e o nebunie să te gândești la vindecare într-un termen de ordinul anilor. Cred că atingem acel punct de inflexiune, de cotitură, deși este încă multă muncă de făcut pentru a înțelege biologia și imunologia care să ne ducă la vindecarea cancerului.
Este melanomul – o tumoare sistemică – de fapt o cheie către vindecare în cancer?
Cred că melanomul ne învață foarte multe. Cred că ne învață despre cum sistemul imun interacționează cu tumoarea și cum de fapt tumoarea evită acțiunea sistemului imun. Melanomul împreună cu alte câteva cancere sunt speciale pentru că sunt imunogenice, pare să stimuleze receptorii sistemului imun. Și una din întrebările importante este de ce anumite tumori sunt extrem de rezistente la imunoterapie, deci de ce unele tumori răspund, iar altele nu răspund. Avem încă o mulțime de întrebări fundamentale la care să răspundem.
Care sunt noutățile pe care le comunicați profesioniștilor la ediția din acest an a ASCO, în afară de programul Imlygic?
Am menționat programul Imlygic, îl consider foarte important pentru că dă indicații asupra domeniului către care se îndreaptă imunoterapia, și mă refer la combinații. Un alt program se referă la Kyprolis, e o analiză care urmărește pacienți la mare risc, cu o boală extrem de agresivă. A adus la o creștere mare a supraviețuirii, chiar la o dublare. Un al doilea grup studiat este cel al pacienților cu mielom care au recăzut după transplant. Am văzut că este o creștere substanțială a supraviețuirii, cu 17 luni, pentru cei care au primit Kyprolis în comparație cu terapiile standard. Acesta dă speranțe pacienților cu cancere extrem de agresive.
Care ar fi mesajul dvs pentru profesioniștii români, la ce să se aștepte în perioada următoare?
Avem o platformă de imunoterapie, în special platforma BITE, dar mă gândesc și la angajamentul nostru pentru mielom multiplu și pentru alte afecțiuni hematologice maligne, leucemia limboblastică, limfomul non-Hodgkin. Avem un program de cercetare foarte intens pe acest domeniu.
Recent, în România a fost deschis un Centru de Excelență în Medicina Translațională. Poate pacienții sunt preocupați că vor fi obiect de studiu, pentru că cercetarea se mută din laborator la patul bolnavului. Ca specialist în acest domeniu, al științelor translaționale, ce ne puteți spune?
Pentru orice pacient este o decizie personală dacă participă la studiile clinice. Credem cu putere în cercetarea clinică, este singura modalitate de a merge mai departe în cercetare și ne interesează în cel mai înalt grad siguranța lor. Dar pacienții care participă la studii vor primi întotdeauna cel puțin terapia standard și ceva chiar mai bun decât acesta. Aceasta este promisiunea pe care o facem pacienților în cercetarea clinică.
Aș vrea să subliniez că Amgen e extrem de angajată în dezvoltarea terapiilor oncologice și așteptăm cu nerăbdare să facem publice rezultate și date noi pe măsură ce acestea vor apărea din programele de cercetare pe care le desfășurăm.
Dr. David Reese
Este vice-președinte pentru științe translaționale, responsabil pentru științe medicale, biologie comparată, farmacocinetică și metabolismul medicamentelor în cadrul Amgen, anterior fiind vice-președinte în cadrul Departamentului global de Oncologie.
S-a alăturat Amgen în 2005 și a deținut mai multe poziții în cadrul Departamentului de științe medicale și dezvoltare globală. Anterior, a fost director de cercetare clinică la Grupul Internațional de Cercetare pentru Cancer de Sân (BCIRG) și co-fondator și președinte pentru o organizație non-profit de cercetare clinică, Translational Oncology Research International (TORI).
A absolvit Harvard College of Medicine la Universitatea din Cincinnati. Și-a continuat studiile în medicină internă și hematologie/oncologie la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA).
