Efectele pandemiei s-au resimțit și la nivelul compartimentului de chirurgie vasculară de la Spitalul Sanador, pentru că după starea de urgență care a durat două luni și a ținut pacienții în casă, a crescut foarte mult numărul de cazuri de ischemie critică, la limita reversibilității, și numărul de amputații.
Dr. Ionuț Munteanu, coordonatorul echipei de Chirurgie Vasculară, vorbește despre intervențiile realizate și experiența colectivului pe care îl conduce, dar și despre provocările corelate cu perioada de pandemie.
Sunteți, de o bună perioadă de timp, coordonator al echipei de Chirurgie vasculară. Câte paturi sunt alocate acestui compariment? Ce patologie adresați?
Activitatea de chirurgie vasculară în Spitalul Sanador a început în 2011, cu o intervenție de revascularizare prin bypass femuro – popliteu. De atunci, au fost realizate peste 1000 de astfel de intervenții, la care se adaugă intervențiile din patologia venoasă, respectiv cura chirurgicală a varicelor. Numărul de paturi nu este fix, activitatea putându-se extinde în funcție de necesarul dintr-o anume zi. Astfel, numărul de pacienți internați – aflați pe secție într-o singură zi – oscilează între 10 și 20.
Ce ne puteți spune despre dotarea de care beneficiați în specialitatea Dvs?
Patologia chirurgicală vasculară beneficiază, în primul rând, de mijloace moderne de diagnostic. Putem efectua arteriografii pe un aparat de ultimă generație, care ne permite și efectuarea de proceduri hibrid, așa cum vă voi prezenta ulterior, dar putem efectua și Angio CT sau Angio RMN. De asemenea, sălile de operații au dotări care exclud practic infecțiile nosocomiale, iar materialele folosite în diversele intervenții sunt din prima linie de calitate.
Vorbiţi-ne vă rog despre succesele terapeutice ale colectivului pe care îl conduceţi.
Prima intervenție de revascularizare arterială a avut loc în 2011, la o pacientă dintr-un alt centru universitar, unde i se propusese amputația membrului afectat. Pacienta a beneficiat la noi de un bypass femuro-popliteu, intervenția a fost reușită, iar la aproape 10 ani postoperator totul decurge normal, nefiind nevoie de amputația propusă inițial. Au fost foarte multe astfel de cazuri, fiecare reprezentând pentru noi un motiv de mare satisfacție.
Din 2012 am început chirurgia carotidiană în Spitalul Sanador, utilizând un procedeu dezvoltat la Palma de Mallorca, aplicabil în unele cazuri de stenoze carotidiene, la care de cele mai multe ori am folosit anestezia loco-regională – pacientul era treaz și putea comunica cu noi în timpul operației. Un an mai târziu am efectuat prima procedură hibrid, o metodă de tratament care combină chirurgia deschisă cu terapia endovasculară. Procedeul a fost utilizat relativ frecvent în ultimii 3 ani, odată cu venirea unei echipe noi de cardiologi intervenționali. Astfel, am totalizat peste 70 de proceduri hibrid, din cunoștințele mele fiind singura clinică din București care efectuează acest tip de intervenții.
Nu în ultimul rând, clinica de chirurgie vasculară se ocupă de îngrijirea piciorului diabetic, o patologie, din păcate, în plină expansiune în ultima perioadă.
Endoprotezarea a devenit de ceva vreme una dintre tehnicile prin care se rezolvă cu succes cazurile de Arterită obliterantă. Vă rog să ne vorbiţi despre această boală, despre această tehnică şi despre rezultatele obținute prin acest procedeu.
Arterita obliterantă este denumită la ora actuală ca boala arterial periferică, cu cele 4 stadii ale sale, în care stadiul 4, cel mai grav, presupune prezența leziunilor trofice, a gangrenei, la nivelul membrelor afectate. Rezolvarea leziunilor arteriale presupune tehnici endovasculare sau tehnici chirurgicale. Tehnicile endovasculare – extrem de atractive pentru pacient, fiind minim invazive și presupunând o singură zi de spitalizare, includ angioplastia cu balon, cu sau fără stent. Aceste tehnici sunt aplicabile în situația unor leziuni limitate ca întindere și care au o localizare anatomică abordabilă. Sunt extrem de utile în leziunile inabordabile chirurgiei, adică în leziunile de trunchiuri gambiere, specifice patologiei diabetice.
Când vorbim despre endoprotezare, aceasta reprezintă o tehnică de rezolvare endovasculară a anevrismelor arteriale, un alt capitol al chirurgiei vasculare. Endoprotezele reprezintă practic stenturi acoperite, care nu permit extravazarea sângelui în afara lumenului vascular.
Așadar, tehnicile intervenționale includ angioplastia cu balon, cu sau fără stent, endoprotezarea în cazul anevrismelor arteriale și, de dată mai recentă, abordul intervențional al patologiei valvulare aortice.
În urmă cu ceva timp s-a decis implicarea medicilor rezidenţi în clinicile private, clinici în care să-şi facă stagiatura, să beneficieze de îndrumarea specialiştilor, dar şi de dotare. În ce măsură sunt atinse aceste obiective în Clinica pe care o conduceţi?
Departamentul de chirurgie vasculară, inclus în Clinica de chirurgie cardiovasculară Sanador, beneficiază în acest moment de activitatea a patru rezidenți în această specialitate, în diverse stadii de pregătire. Ei participă activ la activitățile specifice oricărei secții chirurgicale – vizita pacienților, evaluarea clinică și pregătirea acestora pentru investigațiile paraclinice, pregătirea preoperatorie și participarea activă la actul chirurgical. Astfel, ei pot beneficia atât de pregătirea de specialitate în chirurgia cardiacă, dar și la intervenții chirurgicale vasculare, căpătând experiența necesară pentru dezvoltarea profesională.
Pandemia de coronavirus a afectat activitatea din toate sectoarele vieţii economico-sociale, şi în mod deosebit din domeniul medical. Care au fost efectele pandemiei la nivelul clinicii pe care o conduceţi?
Pe perioada stării de urgență activitatea chirurgicală s-a restrâns, limitându-se la intervențiile arteriale de urgență. Ulterior am revenit la toate intervențiile chirurgicale pe care le practicam, aici intervenind ceva particular. Am înregistrat un număr mult mai mare de cazuri de ischemie critică, la limita reversibilității, pacienți care nu s-au putut adresa serviciilor medicale în cele două luni ale stării de urgență, fapt ce a crescut numărul de amputații. De asemenea, pacienții operați înainte de pandemie și care au contractat virusul au revenit în clinica noastră cu complicații vasculare – tromboză protetică – consecutiv infecției SARS-COV 2.
Securitatea pacienţilor şi prevenirea îmbolnăvirilor de covid-19 constituie cheia obţinerii de succese terapeutice. Care sunt măsurile luate?
Toți pacienții care urmează să fie operați în secția noastră sunt testați în prealabil, internându-se doar cei negativi la testul PCR. Activitatea medicală pe secție sau în sala de operație se desfășoară conform normelor de igienă, asepsie și antisepsie existente de la înființarea spitalului Sanador, la care s-au adăugat reglementările sanitare impuse de pandemie. Purtarea măștii, utilizarea dezinfectanților – prezenți în fiecare salon – a mănușilor de protecție, dezinfectarea suprafețelor sunt măsuri care se aplică de rutină.
Ce ne puteți spune despre accesibilitatea pacienţilor din ţară, dar şi din străinătate? Care sunt condiţiile de internare în spital, de ce condiţii hoteliere beneficiază și în ce măsură serviciile sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate?
Orice pacient se poate adresa serviciilor medicale oferite de spitalul Sanador. Pe secția noastră sunt disponibile saloane cu unul sau două paturi. Fiecare salon are baie proprie, paturile sunt confortabile și beneficiază de control mecanic. Fiecare pacient are la dispoziție un telefon mobil cu apelare directă a personalului sanitar. Pe secție sunt prezente cvasipermanent minim trei asistente medicale, plus medicii clinicii.
Avem contract cu Casa de asigurări, participăm la Programul național de chirurgie vasculară, iar intervențiile chirurgicale sunt decontate. Nu sunt decontate parte din investigațiile paraclinice, acestea realizându-se în ambulatoriul Sanador.
Ce ne puteți spune despre colaborarea cu celelalte centre de chirurgie vasculară din ţară şi din străinătate?
Mai ales în perioada pandemiei, colaborarea cu celelalte centre de chirurgie vasculară din București a presupus preluarea și rezolvarea pacienților cu patologie vasculară din acele centre. Noi – ca medici – facem parte din Societatea Română de Chirurgie Vasculară și din Societatea Europeană de profil, participând, chiar în condiții de pandemie, la manifestările științifice organizate de aceste două foruri. În anii precedenți, împreună cu colegii de la Departamentul de Cardiologie Intervențională, am organizat evenimente științifice la care au fost invitate cadre medicale din diverse specialități.
Ce își propune și ce își dorește medicul, dar omul Ionuț Munteanu?
Medicul își propune mereu să rezolve toate cazurile care se prezintă în serviciul nostru, indiferent de complexitate. Cu precădere, îmi doresc să pot dezvolta serviciul de picior diabetic, cu deschiderea de centre de profil în mai multe locații din țară, și să pot îngriji pacienți aflați în stadii precoce ale bolii arteriale.
Omul își dorește un echilibru între viața personală și cea profesională, un deziderat extrem de greu de împlinit. De asemenea, îmi doresc să trăiesc într-o societate responsabilă, care înțelege și respectă regulile, îmi doresc să folosesc cât mai des cuvântul “civilizație” atunci când vorbesc despre mersul lucrurilor în România.