Dumitru Lupuliasa, preşedintele Colegiului Farmaciştilor: Lista de compensate nu este acoperită financiar decât la 60%

0

 

Anul 2010 este un an plin de provocări pentru jucătorii din sistemul sanitar, după ce criza economică a restrâns drastic resursele financiare ale statului. Farmaciştii au fost nevoiţi să accepte amânarea plăţii facturilor pentru medicamentele compensate până la 180 de zile, şi aşteaptă, la sfârşitul acestui an, libera-lizarea pieţei de retail. Numărul de farmacii nu mai poate creş-te însă decât la ţară.Avem a–cum 6 000 de farmacii, iar optimul, crede Dumitru Lupuliasa, este până la 7 000.


 

 

 

– Care sunt provocările anului 2010 în retailul farmaceutic ?

– Provocările anului 2010 sunt ca şi cum am păşi pe nisipurile mişcătoare, pentru că ne propunem să ajungem la o stare de normalitate în relaţiile cu Casa de Asigurări, ca intervalul de plată al facturilor să fie unul rezonabil. Noi considerăm că 60 de zile ar fi un termen mai aproape de normalitate. Din nefericire, din discuţiile care au fost în legătură cu contractul cadru pe 2010 reiese că, din punctul lor de vedere, suntem în normalitate. Am ajuns la un termen de 180 de zile, au început să plătească, de ce să nu mergem astfel mai departe. Dar în tot acest răstimp majoritatea farmaciilor au făcut eforturi deosebite, uneori chiar aducând bani din alte zone, pentru că nu s-a acceptat nici o întârziere de plată a obligaţiilor către stat. Eforturile nu au fost mici, foarte multă lume şi-a făcut un anumit plan de recuperare a acestor bani. Pe de altă parte sunt manifestări ştiinţifice importante în 2010, este Congresul Naţional de Farmacie în octombrie, pentru care se pregătesc nu numai cei din cercetare şi învăţământ, dar şi practicienii. Cred că 2010 nu va fi mai prost ca 2009 pentru retail, dar lucrul ăsta se va face cu eforturi mari, şi am dori ca în aceste eforturi să ne putem baza pe un parteneriat echitabil şi cu CNAS şi cu Ministerul Sănătăţii, astfel încât lanţul acesta – producători, distribuţie, farmacii-, care a dus greul, să poată suporta toate variaţiile care apar.

– În concluzie, pentru 2010 nu vă aşteptaţi la reducerea termenelor de plată.

– Ne-am dori! Dar, conform legii, Colegiul Farmaciştilor este consultat, nu poate negocia. Astfel că noi ne spunem punctul de vedere, dar decizia finală nu este de comun acord. Ministrul Sănătăţii ne arată că în Italia plăţile se fac la 360 de zile, dar este vorba de plata către distribuitori pentru medicamentele consumate în spitale. Putem aduce contraexemple din sistemele civilizate din Vest, când plăţile se fac imediat: ai onorat reţeta, imediat ai trimis-o către Casa de Asigurări, şi ea îţi varsă sumele necesare. Sau, ceea ce nu am dorit să se implementeze în România, dar poate că ar fi fost mai corect pentru toată lumea, achiziţia medicamentelor de către asigurat să se facă contra cost şi, pe urmă, fiecare să‑şi recupereze banii direct de la Casă. Se făceau nişte casierii speciale, şi atunci ar fi văzut că nimeni nu acceptă să dea banii în avans şi să aştepte o jumătate de an să-i primească înapoi, pentru că, de fapt, cam aşa se petrec lucrurile acum.

14-17_03

– Una din cerinţele Colegiului Farmaciştilor este ca şi statul să plătească penalităţi dacă întârzie să-şi achite obligaţiile.

– Nu este o cerinţă a noastră, ci o Directivă europeană care urmează să fie votată, probabil, în luna mai. Poate că nu din mai, dar din ianuarie 2011 şi statul va trebui să aibă aceleaşi obligaţii pe care le avem şi noi, ceilalţi.

– La sfârşitul lui 2009 se estima, în momentul în care sau prelungit termenele de plată, că până la un sfert din farmacii o să dea faliment.

– Procesul de faliment a început, dar majoritatea fiind de profesie farmacişti, şi neavând alte venituri, au făcut toate eforturile să‑şi menţină afacerea pe linia de plutire. Sigur că e uşor să spui «M-am săturat, dau faliment!», dar ce faci după aceea? Dacă eşti investitor poţi lua bani din altă parte, dar când profesia ta este legată de asta, nu poţi să schimbi aşa uşor. Ideea este că foarte multe farmacii sunt pe buza prăpastiei, n-a trecut acest pericol, el a rămas în continuare. Foarte multe au fost preluate, să spunem că nu au dat faliment, dar sunt câteva zeci care s-au închis.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Interviu realizat de Delia Budurcă

About Author

Delia Budurca

Leave A Reply