E-health: Reinventarea sistemului

0

50_51_01Experienţa statelor dezvoltate demonstrează două aspecte esenţiale: prin E-sănătate se eficientizează practica medicală şi scad costurile bugetelor de sănătate. Centrul de greutate al sistemului se mută de la medic către pacient. Astfel, a apărut E-pacientul. Progresele uriaşe înregistrate în ultimele patru decenii în domeniul telecomunicaţiilor şi al informaticii au construit modalităţi rapide de lucru şi au permis reinventarea sistemelor. S-a conturat astfel şi nevoia de reformă în sănătate.

E-health reprezintă trecerea de la starea fragmentară a sistemului de sănătate la o reţea interconectată. Deşi există zeci de explicaţii, din perspectiva Uniunii Europene
E-health-ul reprezintă „termenul generic utilizat pentru setul de instrumente care se bazează pe tehnologia informaţiei şi comunicării, utilizate pentru a ajuta la prevenirea, diagnosticarea, tratarea, monitorizarea şi gestionarea sănătăţii şi a modului de viaţă, precum şi la ameliorarea acestor procese”.

Schimbul de idei şi informaţii este acum la un click distanţă. A devenit esenţială eficientizarea comunicării şi în sănătate. Există sisteme de monitorizare a bolnavilor la domiciliu şi consultaţii interdisciplinare efectuate prin telemedicină, o practică din ce în ce mai folosită pentru obţinerea celei de-a doua opinii medicale. Managementul sanitar beneficiază astfel de baze de date nelimitate, de posibilitatea de-a accelera implementarea strategiilor.

La aceasta se adaugă crearea şi transmiterea de protocoale terapeutice şi construirea de sisteme informatice menite să uşureze circuitul pe care trebuie să-l parcurgă pacientul. Întreaga industrie poate beneficia de tehnologizarea sistemului sanitar. Pacienţii sunt primii care resimt efectele pozitive ale noii abordări însă companiile de asigurări de sănătate, producătorii de medicamente, instituţiile care concep programe de management sanitar şi, mai ales medicii şi specialiştii, pot confirma nevoia de E-health.

50_51_02NASA la Bucureşti

Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic al Institutului Clinic Fundeni a demarat încă din anul 2001 un prim proiect pilot demonstrativ de telemedicină cu aplicaţii clinice, diagnostice şi educaţionale, finanţat instituţional. Acesta a fost implementat în cadrul programului „Aerospaţial” al Agenţiei Spaţiale Române, ca urmare a semnării unui protocol de colaborare între Agenţia Spațială Americană NASA şi Guvernul României. Proiectul a vizat transferul de imagini şi date medicale între Departamentul de Imagistică Medicală şi Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic, transmiterea de date medicale via email sau FTP, mai ales la pacienţii din cadrul programului de transplant hepatic, precum şi capacitatea de diagnostic la distanţă.

Astfel s-a reuşit, printre altele, transmiterea în timp real, on-line, a unei intervenţii chirurgicale de transplant hepatic, din sala de operaţie în cea a unui congres ştiinţific de specialitate. Totodată, s-au folosit videoconferinţele (cu Virginia Commonwealth University) ca procedeu avansat educaţional, în seminarii şi demonstraţii specifice pentru studenţi, medici rezidenţi, medici specialişti şi medici primari, telementoring si teleconsulting. 30 de studenţi la medicină, fără o altă experienţă în chirurgia laparoscopică, s-au antrenat pe simulatorul de realitate virtuală utilizat în Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic, sub supravegherea şi ghidarea unui telementor, a unui instructor direct, respectiv fără supraveghere. Telementorul, localizat în MITAC Richmond, SUA, a interacţionat cu studenţii prin videoconferinţă, antrenându-i pe aceştia vocal şi demonstrând pe ecran modalitatea corectă de efectuare a exerciţiilor. Tot în cadrul proiectului, a fost consultat un pacient presupus în stare critică, aflat în Delta Dunării, iar imaginile ecografice au fost transmise real-time, via satelit, în cadrul unei videoconferinţe cu Spitalul Clinic Universitar Constanţa.

Acces rapid la informații şi la consultul medical

50_51_03Aplicaţii:
Dosarul electronic al pacientului

Raportul
Microsoft

În raportul Microsoft „Drumul către sănătate în Europa” se demonstrează faptul că viitorul sistemelor de sănătate din Europa depinde de E-health prin: comunicare rapidă între medici, scăderea costurilor de operare prin accesul rapid la informaţii, integrarea sistemelor curente şi viitoare, crearea de sisteme de management al informaţiei, informatizarea comunicării între spitale şi scăderea timpului alocat căutarii informaţiei.
50_51_04În acelaşi raport, şeful comisiei ICT în sănătate din cadrul Comisiei Europene, llias Iakovidis consideră că „siguranţa pacienţilor reprezintă primul efect al interoperabilităţii”.

Aceasta îi permite medicului să aibă toate informaţiile despre un pacient, fie că se află în cabinet, la spital sau pe drum. „Se asigură, aşadar, tratamente mai eficiente şi îngrijiri de calitate. Mai mult, interoperabilitatea permite un management excelent al cazurilor de urgenţă. De asemenea, sunt îmbunătăţite practicile de cercetare în medicină”, explică Iakovidis. Pentru implementarea la scară largă a E-health este necesar ca guvernele să înţeleagă nevoia de tehnologizare a cadrului sanitar.

“Statisticile arată o creştere a costurilor în sănătate generate, în special, de cereri tot mai mari din partea pacienţilor de a primi servicii de calitate, poverii bolilor cronice şi îmbătrânirii populaţiei. O modalitate de a convinge factorii de decizie este să demonstrăm beneficiile la nivel global ale E-health”, a mai declarat
Iakovidis.

Prescripţii electronice

Prof. dr. Irinel Popescu,
preşedintele CNAS

“În ceea ce priveşte Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, initiaţiva construirii şi punerii în funcţiune a unui Sistem Informatic Unic Integrat (SIUI), care să lege între ele casele judeţene de asigurări cu sediul central, dar şi cu toţi furnizorii de servicii de sănătate aflaţi în relaţii contractuale, a ajuns în faza funcţională. Este vorba despre un sistem-gigant, a cărui construcţie a necesitat şase ani. Ajustarea continuă a proiectului la necesităţile nou apărute s-a reuşit fără depăşirea costului iniţial prevăzut, de 119 milioane euro. Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii are în derulare două proiecte informatice conexe SIUI, vizând crearea fișei electronice a pacientului și introducerea prescripțiilor electronice. Cele doua proiecte ale Ministerului Sănătăţii, împreună cu SIUI, vor asigura pre-condiţiile necesare introducerii cardului național de asigurat, în locul actualului sistem birocratic de adeverinţe.

About Author

Medica Academica

Leave A Reply