Jumătate din eficiența terapiei împotriva diabetului o reprezintă capacitatea pacientului de a-și gestiona afecțiunea, a afirmat Conf. Dr. Cristian Serafinceanu, din cadrul Institutului Național de Nutriție și Boli Metabolice “ Prof. Dr. N. Paulescu”, în cadrul unei conferințe de presă organizate cu ocazia derulării în România a Stanford University School of Medicine – Diabetes Self-Management Programme. Inițiat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, împreună cu companiile Bristol Myers Squibb și AstraZeneca, programul de cinci zile își propune să pregătească personalul medical pentru ca, la rândul lor, medicii și asistentele să ofere pacienților informații care i-ar putea ajuta să își gestioneze mai bine boala și să se bucure de o mai bună calitate a vieții. „Educația pacientului cu diabet zaharat este mai importantă decât în orice altă afecțiune și ar trebui să sensibilizăm autoritățile cu privire la importanța și dificultățile acestui domeniu. Ceea ce facem noi este, de fapt, un management al riscului și este greu să convingem oamenii cu privire la un pericol care îi pândește, dar pe care nu îl simt. A preveni nu este mai ieftin sau mai ușor, dar este mult mai bine, având în vedere că, la fiecare complicație a diabetului evitată, un pacient câștigă opt ani de viață, cu o calitate mai bună a traiului”, a spus Conf. Dr. Serafinceanu care s-a referit la răspândirea diabetului la nivel mondial ca la o “explozie pandemică”, menționând că doar la nivelul Bucureștiului sunt diagnosticate în fiecare an 3.000 de persoane cu diabet. “Pentru succesului unui astfel de program este nevoie de susținere din partea autorităților, a sistemului medical, dar și din partea cadrelor medicale și a pacienților. Schimbările cele mai dificil de realizat sunt la nivelul autorităților și al sistemului medical, iar cele mai eficiente sunt schimbările mici, dar de impact”, a afirmat Jean Thompson (Anglia), unul dintre trainerii din cadrul Stanford University care au susținut cursurile în cadrul programului. Thompson a menționat că în Marea Britanie s-au investit până în prezent milioane de lire pentru a educa pacienții cu boli cronice și că în momentul de față s-a trecut la pregătirea medicilor pentru a-i ajuta pe pacienți să devină cât mai independenți în gestionarea bolii. „Când ești diagnosticat cu diabet, ești deja etichetat într-un anume fel, iar primul pas este acceptarea bolii și a schimbărilor pe care trebuie să le faci în viață – vei continua să mănânci, de exemplu, dar altfel, va trebui să reîncepi să faci mișcare, să faci cumpărături diferit – citind cu mai multă atenție etichetele produselor. Am încercat să îi facem pe medici să se pună în locul pacienților și să încerce să gândească la fel ca ei pentru că, pe lângă punctul de vedere medical, mai este nevoie și de un management emoțional al bolii și al rolului social al pacientului”, a spus Ian Darling (Scoția), trainer în cadrul Stanford University, adăugând că, potrivit studiilor, o comunicare mai bună cu medicul și o mai bună educație a pacientului cu privire la boală au redus vizitele la medicii de familie sau la psihologi, precum și necesitatea prescrierii anumitor medicamente, economisind astfel resursele sistemelor de sănătate.
