Close Menu
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Trending
    • Vaccinarea anti-HPV în România, mult sub obiectivul OMS
    • Un nou CEO la Monza Ares
    • Hematologii cer trasee mai rapide spre diagnostic și registre moderne de pacienți
    • Investigații respiratorii gratuite în București și Timișoara
    • Regina Maria invită bărbații la service
    • AI avantaje, AI vulnerabilități
    • Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate
    • Ministrul Sănătății susține instalarea roboților BD Rowa în spitale
    Medica Academica
    • Home
    • Leadership
      • Premiere româneşti în medicina universală
    • Știri
    • Strategii in sanatate
    • Vox patientis
    • Medicalia
    • Opinii
      • Bibliofilia
      • E-health
      • Educatie
      • Fonduri Europene
      • Institutii Europene
      • Invatamant European
      • Istorie
      • Lexmedica
      • Pantheon
      • Puncte de vedere
      • Replici inconfortabile
    Medica Academica
    You are at:Home»2011»eHealth Congress 2011 – Cardul de sănătate va fi distribuit din februarie 2012

    eHealth Congress 2011 – Cardul de sănătate va fi distribuit din februarie 2012

    0
    By Raluca Bajenaru on June 2, 2011 2011, Cover - Ultimul numar, E-health

    Contractul cadru pentru implementarea sistemului electronic de sănătate în România a fost semnat pe 25 mai, cu părțile implicate, iar licitația pentru cardul de sănătate a fost deschisă la mijlocul lunii mai, a declarat Lucian Duță, președintele Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), în cadrul evenimentului e-Health Congress, organizat de Tarus Media.

    Construcția sistemului informatic necesar implementării cardului de sănătate va începe în cursul lunilor iulie-august, iar în februarie 2012 va începe distribuirea cardului, a afirmat Lucian Duță în deschiderea conferinței. De asemenea, componenta „rețetă electronică” va fi funcțională, potrivit previziunilor, în martie 2012, în timp ce dosarul electronic al pacientului (DES), componenta cel mai dificil de implementat, va deveni operațional la începutul anului 2013.

    „Costul implementării acestor elemente de sistem informatic nu  reprezintă nici 10% din cât a cheltuit Marea Britanie pentru componenta „dosar electronic” și anume 2 miliarde de lire sterline. Sistemul de sănătate informatizat va fi mai eficient prin reducerea fraudei care se ridică la miliarde pe an. Doar noi suntem vinovați ca stat pentru că avem o creștere a consumului de medicamente cu 50%, la 500 de milioane de euro într-un singur an și nu luăm măsurile necesare”, a afirmat Lucian Duță. Președintele CNAS a estimat că vom putea vorbi de „o limitare consistentă a fraudei peste 6-7 luni”, după implementarea e-prescripției.

    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a realizat în discursul său susținut în deschiderea conferinței Tarus Media o analiză a situației din sistemul de sănătate românesc, menționând că problemele persistă pentru o perioadă extinsă de timp. „Toate spitalele primăriei au scor Apgar (evaluare a stării de sănătate a copilului la naștere n.r.)  sub 5”, a menționat primarul Capitalei referindu-se la noul sistem de clasificare a spitalelor.

    Traian Ionescu, consilier al președintelui Siveco România, a subliniat la rândul său avantajele și dezavantajele existenței unui sistem de sănătate informatizat, menționând accesul la informații în timp real, organizarea mai aplicată a programelor de prevenție, monitorizarea bolilor cronice, folosirea informațiilor pentru cercetare. Traian Ionescu a declarat că,  în același timp, un astfel de sistem poate fi dificil de implementat, mai ales dacă sunt implicate spitale cu sistem informatic diferit și că ar putea fi expus unor riscuri de genul unui răspuns întârziat al sistemului, fiind vorba de un sistem complex sau de episoade în care sistemul ar putea să nu funcționeze deloc.

    Franța – model de studiu

    Noul strategie e-Health la nivel european care vizează conștientizarea, interoperabilitatea, crearea unei legislații, demersurile de cercetare și inovare, dar și directiva privind îngrijirea transfrontalieră oferă un cadru formal pentru realizarea de aplicații practice e-Health, a afirmat dr. Amalia-Irina Vlad, DG INFSO, Research Programme Officer pentru Comisia Europeană în discursul susținut în cadrul conferinței.

    Dr. Michele Thonnet din partea Misiunii pentru Informatizare a Sistemului de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătății din Franța a prezentat experiența statului francez în implementarea sistemului informatic de sănătate, punctând că acest demers a avut loc pentru a asigura servicii de o calitate mai rdicată pacienților și mai puțin pentru a eficientiza costurile sau pentru a combate frauda. „Deși în alte domenii personalul și populația implicată sunt obișnuiți să folosească Internetul , în domeniul sănătății instrumentele IT&C au pătruns mai greu, așa că  la început a trebuit să oferim aplicațiile necesare, să creăm un sistem care să se plieze nevoilor regionale”, a spus Thonnet despre implementarea care a început în 1996. În prezent, Franța implementează componenta „dosarul electronic farmaceutic”, mai simplă, din moment ce o parte a infrastructurii era deja funcțională. „Colaborarea cu partenerii din industrie pentru a realiza cea mai bună implementare, dar și anticiparea punctelor bune și a celor slabe în ceea ce privește componentele sistemului sunt pași care ajută în drumul spre succes”, a spus Thonnet.

    Telemedicină în medicina de urgență

    Modalitatea de implementare a instrumentelor de telemedicină în cadrul serviciilor medicale de urgență din România reprezintă un model unic la nivel european pe care unele state l-au remarcat deja, a afirmat dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății. „În Europa sistemele de telemedicină sunt organizate pe specialități, de exemplu, în Finlanda există un astfel de sistem pe specialitatea neurologie. Sistemul din România este diferit de telemedicina „la rece”, în care se primesc consultații la telefon, echipajele noastre pot trimite chiar imagini, pe lângă date legate de funcțiile vitale în cazul unui pacient care a suferit un accident, de exemplu”, a spus dr. Arafat. Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătății a prezentat un proiect de telemedicină intraspitalicească prin intermediul căruia sunt conectate spitale la nivel regional, unitățile de urgențe mai mici primind beneficiind astfel de experiența și informațiile existente într-un spital județean important.

    Share this:

    • Share on X (Opens in new window) X
    • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook

    Related

    Raluca Bajenaru

    Related Posts

    Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate

    Prof. Dr. Ioan Mircea Coman, UMF „Carol Davila”: Prevenția, diagnosticul și tratamentul precoce al afecțiunilor cardiovasculare

    Maraton de transplanturi și primul transplant cardiac la Iași

    Comments are closed.

    Tarus Media
    • Echipa
    • Board Consultativ
    • Evenimente
    • Chestionare EMC
    • Magazin online
    Legaturi utile
    • Five Plus Art Gallery
    • Cabana Cascada Retezat
    • Pensiunea Anastasia Jurilovca
    • Farmaceutica Remedia
    • Farmaciile Remedia
    Pagina Facebook
    Loading...
    Medica Academica se adreseaza profesionistilor din sistemul de sanatate iar afirmatiile din materialele publicate in revista sunt exclusiv responsabilitatea autorilor si nu reprezinta un punct de vedere al institutiilor in care lucreaza acestia. TARUS Media SRL este operator de date cu caracter personal (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 24150/13.07.2012) STANDARDE DE PUBLICARE

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.