Contractul cadru pentru implementarea sistemului electronic de sănătate în România a fost semnat pe 25 mai, cu părțile implicate, iar licitația pentru cardul de sănătate a fost deschisă la mijlocul lunii mai, a declarat Lucian Duță, președintele Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), în cadrul evenimentului e-Health Congress, organizat de Tarus Media.
Construcția sistemului informatic necesar implementării cardului de sănătate va începe în cursul lunilor iulie-august, iar în februarie 2012 va începe distribuirea cardului, a afirmat Lucian Duță în deschiderea conferinței. De asemenea, componenta „rețetă electronică” va fi funcțională, potrivit previziunilor, în martie 2012, în timp ce dosarul electronic al pacientului (DES), componenta cel mai dificil de implementat, va deveni operațional la începutul anului 2013.
„Costul implementării acestor elemente de sistem informatic nu reprezintă nici 10% din cât a cheltuit Marea Britanie pentru componenta „dosar electronic” și anume 2 miliarde de lire sterline. Sistemul de sănătate informatizat va fi mai eficient prin reducerea fraudei care se ridică la miliarde pe an. Doar noi suntem vinovați ca stat pentru că avem o creștere a consumului de medicamente cu 50%, la 500 de milioane de euro într-un singur an și nu luăm măsurile necesare”, a afirmat Lucian Duță. Președintele CNAS a estimat că vom putea vorbi de „o limitare consistentă a fraudei peste 6-7 luni”, după implementarea e-prescripției.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a realizat în discursul său susținut în deschiderea conferinței Tarus Media o analiză a situației din sistemul de sănătate românesc, menționând că problemele persistă pentru o perioadă extinsă de timp. „Toate spitalele primăriei au scor Apgar (evaluare a stării de sănătate a copilului la naștere n.r.) sub 5”, a menționat primarul Capitalei referindu-se la noul sistem de clasificare a spitalelor.
Traian Ionescu, consilier al președintelui Siveco România, a subliniat la rândul său avantajele și dezavantajele existenței unui sistem de sănătate informatizat, menționând accesul la informații în timp real, organizarea mai aplicată a programelor de prevenție, monitorizarea bolilor cronice, folosirea informațiilor pentru cercetare. Traian Ionescu a declarat că, în același timp, un astfel de sistem poate fi dificil de implementat, mai ales dacă sunt implicate spitale cu sistem informatic diferit și că ar putea fi expus unor riscuri de genul unui răspuns întârziat al sistemului, fiind vorba de un sistem complex sau de episoade în care sistemul ar putea să nu funcționeze deloc.
Franța – model de studiu
Noul strategie e-Health la nivel european care vizează conștientizarea, interoperabilitatea, crearea unei legislații, demersurile de cercetare și inovare, dar și directiva privind îngrijirea transfrontalieră oferă un cadru formal pentru realizarea de aplicații practice e-Health, a afirmat dr. Amalia-Irina Vlad, DG INFSO, Research Programme Officer pentru Comisia Europeană în discursul susținut în cadrul conferinței.
Dr. Michele Thonnet din partea Misiunii pentru Informatizare a Sistemului de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătății din Franța a prezentat experiența statului francez în implementarea sistemului informatic de sănătate, punctând că acest demers a avut loc pentru a asigura servicii de o calitate mai rdicată pacienților și mai puțin pentru a eficientiza costurile sau pentru a combate frauda. „Deși în alte domenii personalul și populația implicată sunt obișnuiți să folosească Internetul , în domeniul sănătății instrumentele IT&C au pătruns mai greu, așa că la început a trebuit să oferim aplicațiile necesare, să creăm un sistem care să se plieze nevoilor regionale”, a spus Thonnet despre implementarea care a început în 1996. În prezent, Franța implementează componenta „dosarul electronic farmaceutic”, mai simplă, din moment ce o parte a infrastructurii era deja funcțională. „Colaborarea cu partenerii din industrie pentru a realiza cea mai bună implementare, dar și anticiparea punctelor bune și a celor slabe în ceea ce privește componentele sistemului sunt pași care ajută în drumul spre succes”, a spus Thonnet.
Telemedicină în medicina de urgență
Modalitatea de implementare a instrumentelor de telemedicină în cadrul serviciilor medicale de urgență din România reprezintă un model unic la nivel european pe care unele state l-au remarcat deja, a afirmat dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății. „În Europa sistemele de telemedicină sunt organizate pe specialități, de exemplu, în Finlanda există un astfel de sistem pe specialitatea neurologie. Sistemul din România este diferit de telemedicina „la rece”, în care se primesc consultații la telefon, echipajele noastre pot trimite chiar imagini, pe lângă date legate de funcțiile vitale în cazul unui pacient care a suferit un accident, de exemplu”, a spus dr. Arafat. Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătății a prezentat un proiect de telemedicină intraspitalicească prin intermediul căruia sunt conectate spitale la nivel regional, unitățile de urgențe mai mici primind beneficiind astfel de experiența și informațiile existente într-un spital județean important.
