Piața de oncologice va resimți în acest an impactul trecerii medicamentelor injectabile din farmaciile cu circuit deschis în cele de spital, ceea ce va reduce creșterea pieței la cel mult 10%. Dar dincolo de aceste cifre de business se află viețile a mii de pacienți bolnavi de cancer care riscă să nu mai ajungă la tratament, spune Eugen Grecu, director al Novartis Oncology. Lipsa de predictibilitate a tratamentului este dealtfel ceea ce diferențiază acut viața pacientului cu cancer din România față de restul Europei. În plus, la noi medicii oncologi sunt aproape niște eroi. >>>
Ce înseamnă Novartis Oncology în România ?
Novartis Oncology este o entitate autonomă, parte din divizia Pharma a grupului Novartis. Din aceeași divizie face parte Novartis Primary Care, cu produse în arii terapeutice importante precum bolile cardiovasculare, ale sistemului respirator, SNC etc. Divizia, creată în urmă cu zece ani, are responsabilitate de decizie atât în segmentul de cercetare-dezvoltare, cât și în zona operațională, respectiv funcționarea în piețele naționale. Autonomia operațională ne dă posibilitatea unei mai bune cunoașteri a problematicii pacientului cu cancer. Novartis are peste 100 000 de angajați, este o organizație extrem de complexă și are nevoie de aceste structuri autonome pentru a reacționa rapid la dinamica piețelor.
Ce produse comercializați în România ?
Portofoliul de produse se adresează unor zone extrem de importante din oncologie: cancer de sân, cancere metastazate la nivelul osului. Punem la dispoziția pacienților medicamente în domeniul bolilor rare, cum ar fi leucemia mieloidă cronică, tumori stromale gastrointestinale, tumori neuroendocrine, tumori renale metastazate, talasemie, sindroamele mielodisplazice. În stadii avansate de pregătire avem produse care se adresează unor arii încă neacoperite, unde pacienții nu aveau până astăzi un remediu direct, cum ar fi boala Cushing.
Produsul care a însemnat o adevarată revoluție în cancer, prin modul nou de abordare și prin ratele de supraviețuire neîntâlnite până atunci, a fost și rămâne Glivec. La zece ani de la punerea sa pe piață aducem un nou medicament, proiectat să atace țintele genetice responsabile de declanșarea leucemiei. Tasigna promite supraviețuire proiectată la perioade sem-nificativ mai mari de timp și, conform cercetătorilor, poate să ne aducă mai aproape de obiectivul final, vindecarea de această boală care până acum câțiva ani făcea ravagii.
În ce măsură au acces pacienții români la aceste produse ?
Alături de foarte puține alte companii din industrie, Novartis Oncology și-a asumat o misiune onorantă și importantă pentru societate, dar riscantă din perspectivă economică. Aducerea pe piață a unor medicamente destinate maladiilor rare implică riscuri financiare considerabile, având în vedere numărul mic de pacienți pe care se poate studia un produs, timpii de cercetare prelungiți, etc. Un răspuns rezonabil, atunci când avem șansa descoperirii unui astfel de produs, ar fi ca acesta să fie la dispoziția pacienților în timp cât mai scurt. De multe ori aceste produse sunt unice, lipsa lor de pe piață însemnând prelungirea suferinței sau chiar deces. Pentru noi înseamnă recunoașterea eforturilor și crearea de venituri care să poată finanța în continuare cercetarea. România are același rol ca și orice țară din UE, și anume să asigure pacienților un acces optim la tratament.
Lista de compensate nu a mai fost actualizată de trei ani. În ce măsură acest lucru limitează accesul pacienților la tratament ?
Situația din România a fost grav afectată de criză. Autoritățile din sănătate s-au confruntat cu situații neîntâlnite în trecut și au trebuit să ia decizii economice și politice foarte dure. Cred că toată lumea are o înțelegere deplină a contextului. Din păcate, neactualizarea listei produselor compensate și gratuite nu este un răspuns complet la criza finanțării. Sunt convins, și experiența altor țări o dovedește, că tocmai în criză pot fi găsite soluții de finanțare inovatoare, care să poată elimina din cheltuielile inutile ale sistemului și să poată garanta pacienților accesul la inovație.
Există, în așteptarea compensării, produse care pot contribui la reducerea cheltuielilor globale ale sistemului. Un produs care ține un pacient activ, departe de spital, care reduce costurile medicațiilor adiacente, care lasă familia să se ocupe de viața cotidiană în loc de îngrijirea permanentă a celui bolnav este un produs pe care, ca stat, ți-l dorești pe lista de compensate. Luați exemplul țărilor nordice, mai nou al Austriei, Olandei, al discuțiilor recente la nivelul Comisiei Europene! Cât timp ne limităm la o discuție simplistă despre prețuri nu vom reuși să depășim momentul actual.
În cadrul industriei există grupuri de companii care doresc calea unor parteneriate cu autoritățile și găsirea unor soluții de finanțare pe termen lung.
Care este situația bolnavului cu cancer în România? Cum se deosebește de cea a pacientului cu cancer din alte state din Europa ?
Lipsa de predictibilitate este cea care separă situația pacientului cu cancer din România de cea a altor pacienți. Săptămâna trecută am discutat cu un pacient cu leucemie mieloidă cronică. Ne spunea că șansa lui enormă este să răspundă la tratament și să-și vadă în acest fel de o viață normală. În schimb, groaza pe care o trăiește în permanență este ca în luna următoare tratamentul să nu-i mai fie aprobat sau să nu-l mai poată găsi în farmacie. În ultimul an am avut mulți pacienți care au avut dificultăți enorme în a-și găsi tratamentele lună de lună. Vorbim de oameni asupra cărora planează spectrul unui sfârșit imediat. Același gând îl am pentru miile de pacienți care au astăzi nevoie de oncologice injectabile. De la 1 aprilie acestea se eliberează prin farmaciile de spital, și nu prin cele cu circuit deschis ca până acum. Vorbim de mii de pacienți cu cancer care nu trebuie să-și întrerupă tratamentele și care care se confruntă cu riscuri letale și imediate… Este o răspundere colosală!
Cum vedeți organizarea asistenţei integrate pentru bolnavul de cancer? Unde apreciați că sunt necesare schimbări, eventual investiții ?
Cea mai importantă schimbare este legată de facilitarea acțiunilor operatorilor privați. Începând cu cadrul legal și continuând cu sprijinirea eforturilor agenților privați de a deschide unități sanitare noi. CNAS nu mai poate continua să‑și asume rolul unic de susținător al sistemului. Este imposibil! Alături de CNAS, și nu în competiție, trebuie așezate case de asigurări de sănătate private care să poată finanța sistemul mai departe de pachetul serviciilor de bază, care ar putea rămâne în grija statului. CNAS nu poate asigura singură un sistem integrat, dar poate genera cadrul legal și poate invita pentru cooperare alte instituții din sfera privată.
Cum ați aprecia poziția medicului oncolog în România ?
Extrem de dificilă. Aș spune eroică! Chiar în 2011, cu atât de multe progrese recente în tratamentele oncologice, sunt foarte puține veștile bune pe care i le poți da unui bolnav de cancer. Dacă adăugăm dificultățile actuale ale sistemului de sănătate, în misiunea sa extremă de a salva vieți, vedem că Oncologia este printre cele mai defavorizate specialități.
Există o serie de medicamente ieftine pentru cancer care nu se găsesc în România. De ce ?
Motivele sunt lipsa de finanțare, plățile din sistem care ajung să fie efectuate la intervale enorme și sistemul actual de stabilire a prețurilor la noile produse, care fac piața românească neatractivă.
Care sunt principalele produse pe care le așteptăm, în ce arii terapeutice, ce noi indicații sunt în pregătire ?
Vorbeam mai devreme de un produs pentru boala Cushing, este vorba de Signifor, urmează aprobări de indicații importante – tumori pancreatice neuroendocrine pentru Afinitor și o serie de produse totalmente noi în cancere ale sângelui, cum ar fi mielofibroza sau mielomul multiplu. Sunt extrem de așteptate peste tot în lume, iar noi sperăm să le putem aduce în România în același timp cu apariția lor pe celelalte piețe europene.
Aveți în derulare peste 150 de studii clinice în întreaga lume. Ce se întâmplă în România ?
Începând cu 2010 am devenit activi în domeniul cercetării în cancer în România prin câteva trialuri importante în domeniul acromegaliei, al tumorilor gastro-intestinale, al leucemiilor. Două dintre ele sunt trialuri de înregistrare. Este vorba despre contribuția României la progresul științelor medicale. Avem colaboratori străluciți în rândurile cercetătorilor români, care contribuie de o manieră importantă la eforturile noastre.
Piața locală de oncologie a arătat, în timp, creșteri și de trei ori peste media pieței. Ce estimări aveți pentru acest an ?
Credem că va suferi o încetinire considerabilă. Impactul principal este generat de mutarea injectabilelor în farmaciile de spital. Pe de o parte CNAS va acoperi costuri mai mici (TVA, margini), pe de alta vor fi câteva săptămâni sau luni în care pacienții își vor regăsi cu dificultate medicația, ceea ce în termeni economici înseamnă consumuri scăzute. În termeni umani sper din tot sufletul să nu asistăm la o mare dramă și ca această tranziție de risc înalt să se efectueze fără consecințe tragice pentru pacienți.
Pe când ne așteptăm la o echilibrare a creșterii, în linie cu piața globală ?
În opinia mea o echilibrare a creșterii ar însemna o punere în relație cu necesarul real de medicamente. Astăzi, piața românească înregistrează consumuri cu mult sub mediile europene, ceea ce înseamnă că vom avea în continuare populații întregi de pacienți netratați sau insuficient tratați. O primă echilibrare ar trebui să apară la nivelul procentului din PIB alocat sănătății, care trebuie să ajungă la un nivel corespunzător unui stat modern. Firește, o astfel de abordare ar trebui să aibă loc odată cu adresarea hotărâtă a pierderilor masive din sistem, lovit astăzi de enorme ineficiențe structurale.
Ce creștere așteptați pentru 2011 pe piața de oncologice ?
Un pronostic de creștere mai mare de 8-10% ar însemna o apreciere optimistă. <<<
Lipsa de predictibilitate este cea care separă situația pacientului cu cancer din România de cea a altor pacienți din Europa
Atât timp cât ne limităm la o discuție simplistă despre prețuri nu vom reuși să depășim momentul actual
