Analizarea probelor pacienţilor cu anemii hemolitice, cu anticorpi la rece (generate de un nivel de anticorpi anti I din membrana eritrocitelor) este o problemă dificilă pentru automatele de hematologie. În asemenea cazuri, hematiile se aglutinează la o temperatură mai scăzută de 30°C şi nu mai este posibilă măsurarea RBC şi nici a hematocritului .
În toate probele pacienţilor internaţi cu asemenea maladie s-a observat o aglutinare puternică, în ciuda faptului că probele au fost recoltate pe KEDTA şi încălzite la 37°C.
Pe perioada spitalizării pacienţii au primit repetate transfuzii cu sânge preîncălzit şi ciclosporine A. În timpul celor două săptămâni de tratament, activitatea anticorpilor anti I a scăzut şi se observă o îmbunătăţire a numărătorii celulelor roşii.
Activitatea eritropoetică creşte, de asemenea, fiind evidenţiată prin apariţia hematiilor nucleate (eritroblast) şi a reticulocitelor (hematii cu resturi nucleare). Totuşi, în primele două săptămâni, NRBC (nucleotid redblood cell) cresc numeric, în timp ce reticulocitele rămân într-un cuantum scăzut. Pe parcursul tratamentului, tabloul sangvin se modifică, astfel că reticulocitele cresc în defavoarea NRBC, care aproape dispar la sfârşitul tratamentului.
În mecanismul producerii acestui tip de anemie sunt implicaţi anticorpii IgM, care sunt parţial ori complet legaţi. Ei au specificitate în special pentru markeri „I” sau „i” . În mod normal, aceşti anticorpi sunt activi la 4°C, dar în cazuri severe, când titrul lor este foarte ridicat, amplitudinea lor termică este mai largă.
Investigaţii de laborator în anemia hemolitică cu anticorpi la rece:
• Numărătoarea de celule roşii şi de Ht este scăzută
• Numărătoarea de reticulocite poate fi crescută în funcţie de stadiul şi de severitatea bolii
• Testul antiglobulină monospecific DAT este pozitiv
• Titrul de anti I este crescut
• Haptoglobina este crescută, precum şi alți parametrii biochimici care au și ei valori mari: bilirubina, LDH, TGO.
Examenul microscopic de frotiu medular este necesar pentru evaluarea eritropoezei şi pentru diagnosticul diferenţial (limfom). În cele mai multe cazuri, eritropoeza este crescută pentru a compensa o eritropoeză intravasculară . În anumite cazuri este necesar şi un examen microbiologic, deoarece în infecţiile cu Mycoplasma pneumonie, titrul de anticorpi anti I este foarte crescut. Parametrii hematologici, urmăriţi timp de două săptămâni cu analizorul cu 5 diff, au evoluat după cum urmează: concentraţia Hb scade la 5,9g/dl din cauza unei hemolize active. După transfuziile cu sânge preîncălzit (13 transfuzii cu GR 0I Rh pozitiv) şi ciclosporine A, hemoliza se opreşte şi, în intervalul de două săptămâni, concentraţia Hb arată o creştere substanţială .
În primele zile, din cauza unei aglutinări extreme, Ht este posibil să nu poată fi măsurat. Indicii Wintrobe reflectă clar evoluţia bolii. La început, MCH şi MCHC sunt foarte ridicate ca valoare (MCH=125.5 şi MCHC=123), dar în timpul tratamentului ele revin în parametrii normali .
După opt-zece zile, numărul de reticulocite crește în valoare relativă cât şi absolută. De-a lungul tratamentului aceste aparate (de tip 5 diff) sunt capabile să măsoare fracţiile diferitelor stadii de maturitate ale reticulocitelor .
IRF (rata de reticulocite imature) este invers proporţională cu LFR (rata reticulocitelor fluorescente). Din cauza unei hemolize accentuate întregul sistem eritropoetic este stimulat. Faptul este confirmat de frotiul de măduvă. În timpul celor două săptămâni numărul de NRBC, atât în valoare relativă cât şi absolută, scade până la dispariţia lor din sângele periferic.
Acest lucru a fost corelat cu examene microscopice de frotiuri din sânge periferic. În timpul primelor zile, pacienţii prezintă, de asemenea, hiperfibrinoliză, reflectată prin creşterea fibrinogenului, D-Dimer şi a complexului TAT, şi o scădere moderată a numărului de trombocite. În urma unui tratament cu heparină starea pacientului se îmbunătăţeşte, iar numărul de trombocite revine la normal.
În concluzie, putem spune că acest tip de instrument de măsurare, îmbunătăţit cu parametrii de măsurare NRCB şi reticulocite, se corelează foarte bine cu investigaţiile microscopice, putându-se confirma diagnosticul acestui tip de anemie.
Nicoleta Stan, biolog hematolog, Centrul Medical Nicomed, Alexandria
