Campaniile de vaccinare împotriva virusului gripal pandemic constituie un subiect foarte dezbătut în cadrul tuturor forurilor medicale, la nivel ministerial, şi nu în ultimul rând, la nivelul populaţiei generale. Specialiştii atrag atenţia cu privire la particularităţile sale faţă de tulpinile sezoniere, la care vaccinările din anii precedenţi au conferit un anumit grad de imunizare pentru anul 2009.
S-a constat că virusul gripal A(H1N1) 2009 are foarte multe diferenţe faţă de tulpinile sezoniere şi, prin urmare, elaborarea unui vaccin specializat împotriva acestei specii virale se impune. Mai mult, se pare că populația de vârstă tânără are cel mai mare risc de infectare cu virusul. În acest context, în stabilirea strategiilor de vaccinare a populaţiei este foarte important să se cunoască nivelul imunităţii preexistente la oameni, prin determinarea profilului de formare a anticorpilor faţă de virusul pan-de-mic, anticorpi rezultaţi fie în urma unor infecţii anterioare cu virusuri gripale, fie ulterior a campaniilor precedente de vaccinare antigripală.
Virusul pandemiei din 2009, A (H1N1), are o combinaţie unică de gene din tulpinile Nord-Americană şi Euro-Asiatică, secvenţă ce nu a mai fost identificată anterior nici în populaţia umană nici la porcine. Gena hemaglutininei sus-citatului virus aparţine unei clase virale porcine, care a fost identificată prima oară, la aceste animale, în 1918. Ea prezintă similitudini antigenice cu virusurile gripale porcine triplu reasortate, care s-au înregistrat în rândul acestor animale, în Statele Unite, de mai bine de 10 ani; pe parcursul timpului ele s-au asociat cu fenomene sporadice de manifestare la oameni.
Hemaglutinina speciei H1N1 din 2009 este atât genetic cât şi antigenic diferită de hemaglutininele virusurilor gripale sezoniere H1N1, manifestând similitudini importante cu tulpina gripală H1N1 din 1976, care a infectat soldaţii din Fort Dix, New Jersey. Reacţia autorităţilor americane, la acea dată, a dus la o campanie de vaccinare în care au fost imunizate 45 de milioane de oameni.
Protecţia încrucişată înainte şi după vaccinarea gripală sezonieră
Studiile arată că, din punct de vedere al H1N1 2009, categoria cea mai lipsită de apărare este reprezentată de copii cu vârste cuprinse între șase luni şi nouă ani. La aceştia, titrul anticorpilor anti-H1N1 2009 a fost aproape nedecelabil în plasmă.
Mai mult, un subgrup de pacienţi cu vârste între cinci ani și nouă ani, la care exista o concentraţie optimă de anticorpi anti-H1N1 sezonier, au prezentat un titru al anticorpilor împotriva tulpinii pandemice de 10 (faţă de 40, valoare la care se consideră că există o protecţie de 50% faţă de infecţia virală). În urma vaccinării sezoniere, în rândul acestor copii nu s-a observat nicio modificare a titrului anti-H1N1 2009, chiar dacă s-a constatat un răspuns masiv faţă de tulpinile de sezon. Rezultate similare s-au înregistrat şi cu privire la vaccinarea copiilor cu virus sezonier viu atenuat. În cazul adulţilor, vaccinarea sezonieră a dus la o seroconversie foarte bună împotriva tulpinilor sezoniere. Seroconversia la anticorpii anti-H1N1 2009 a fost modestă, situându-se undeva în jurul valorii de 22%, pentru persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani. O seroconversie foarte puternică (un titru de peste 160 al microneutralizării) împotriva H1N1 2009 s-a înregistrat la circa o treime dintre adulţii vârstnici, prevaccinare. Post-vaccinare cu virus atenuat sezonier viu (tulpinile 2007 – 2008 și 2008 – 2009) s-a constatat un efect nul cu privire la titrul anticorpilor împotriva H1N1 2009.
Răspunsul imun încrucişat ca urmare a infecţiei anterioare
Studiile recente americane au dovedit că, în ceea ce privește contactul anterior cu virusul H1N1 din anul 1918, pacienții în cauză prezintă o imunitate foarte puternică împotriva virusului din 2009. Astfel, indivizii care s-au născut în perioada 1910 – 1929 prezentau, în proporţie de 100%, un titru crescut al anticorpilor anti-H1N1 în plasmă (aceşti indivizi prezintă titruri ale anticorpilor anti-H1N1 2009 mai mari de 80). Pacienţii născuţi ulterior acestei perioadei arată, la investigație, o scădere a titrului anticorpilor corelată cu depărtarea de momentul 1918, astfel încât bolnavii născuţi după 1980 manifestă un răspuns încrucişat minim la tulpina 2009.
Vaccinarea împotriva tulpinilor similare duce la sporirea imunităţii
În urma apariţiei focarului de la Fort Dix, din 1976, şi a campaniei de vaccinare care a dus la imunizarea a circa 20% din populaţia Statelor Unite cu vaccinul A/NJ/76 (H1N1) s-a constatat producerea unei seroconversii importante, atât în momentul vaccinării cât şi ulterior, mai mult de jumătate dintre aceşti pacienţi prezentând anticorpi încrucişati anti-H1N1 2009. Totodată, dacă a existat şi o expunere prealabilă la H1N1, capacitatea de seroconversie în urma vaccinării a fost și mai mare, astfel încât indivizii res-pectivi să poată dezvolta anticorpi încrucişaţi împotriva H1N1 2009.
Categoriile de vârstă pentru vaccinare
Studiile actuale arată fără echivoc faptul că dintre categoriile de vârstă, polul cu cea mai mare reactivitate încrucişată este reprezentat de vârstnici, în timp ce la cealaltă extremă se situează copiii şi adulţii tineri. În America, aceste date s-au corelat cu infecţiile înregistrate. Astfel, numai 2% din cazurile confirmate sunt persoane peste 60 de ani, în timp ce 79% dintre cei diagnosticaţi au o vârstă de sub 30 de ani. Concluzia experţilor de peste ocean este că anticorpii cu reactivitate încrucişată, care se regăsesc în serul persoanelor în vârstă, constituie un factor de protecţie pentru acest grup de indivizi. O altă concluzie este că, pentru a se obţine o protecţie optimă împotriva H1N1 2009, este nevoie de crearea unui vaccin pandemic cu specificitate de tulpină.
Vaccinul Pandemrix de la GSK
Vaccinul celor de la GSK împotriva A(H1N1), Pandemrix, este un tip de vaccin pandemic pe bază de adjuvant. Denumit AS03, adjuvantul celor de la GSK este o emulsie de uleiuri, apă, alfa-tocoferol, scualen și polisorbat 80. Motivul declarat al folosirii adjuvantului este, în primul rând, aşa-numita economie de antigen. Astfel, datorită adjuvantului AS03 este necesară o cantitate mai mică de antigen per doză, ceea ce permite producţia unui număr mai mare de doze în timp mai scurt.
Eficienţa adjuvantului a fost deja verificată prin folosirea lui la vaccinul antigripal sezonier, a celui pre-pandemic A(H5N1) şi a celui pandemic A(H1N1). Studiile care au verificat eficienţa acestei formule au inclus peste 42 000 de persoane.
Producătorul Pandemrix susţine că vaccinul cu adjuvant AS03 oferă obţinerea unei protecţii încrucişate, în contextul în care există posibilitatea ca tulpina virală H1N1 2009 să sufere modificări în timp.
Un alt aspect pozitiv în viziunea celor de la GSK este modul de administrare. Se recomandă folosirea a două doze (schemă de preferat în special la copii) care se pot administra chiar şi la 21 de zile distanţă. Reacţiile adverse ale vaccinului sunt aceleaşi cu cele ale oricărui compus de acest fel. Foarte important de reţinut este contraindicaţia la pacienţii cu alergie la ou, întrucât este dezvoltat pe substrat de ou embrionat.
Interacţiuni
Referitor la interacţiunile cu alte medicamente, pînă la ora actuală nu există date cu privire la co-administrarea alături de alte vaccinuri. Totodată, există atenţionări cu privire la obţinerea unor rezultate fals-pozitive la metoda ELISA de analiză pentru determinarea titrului anticorpilor anti HIV-1, HVC, și HTLV (human T cell leucemia virus), generată probabil de creşterea tranzitorie a IgM.
Prof. Dr. Mircea Ioan Popa, Catedra de Microbiologie şi Epidemiologie, UMF “Carol Davila”, Bucureşti:
După opinia mea, se pare că vaccinul sezonier nu stimulează un răspuns imun eficace faţă de vaccinul contra H1N1. Cu privire la o ”scădere a potenţei” unui vaccin de către celălalt, răspunsul pare să fie de asemenea negativ. Mai mult decât atât, faţă de ”recomandarea generală” că între administrarea a două vaccinuri să treacă un interval de patru săptămâni, în cazul actual (inclusiv pentru că ne aflăm într-o situaţie specială), se preferă administrarea concomitentă. Se acceptă vaccinarea cu vaccin pandemic şi la un interval mai mic de patru săptămâni, faţă de vaccinarea cu vaccin sezonier (unii autori consideră că nu are importanţă acest interval şi că se pot administra indiferent la ce distanţă, unul de celălalt dacă este vorba de vaccinul inactivat). În ţara noastră nu este disponibil decât cel inactivat. Mie imi pare rău că este aşa şi îmi pare rău că Institutul de Virusologie ”Ştefan Nicolau” nu a putut să continue producerea vaccinului cu virus atenuat … dar nu e singurul vaccin ”pierdut” în ultimii 20 ani.
Conf. Dr. Dorel Lucian Radu, INCDMI Cantacuzino, Bucureşti
Vaccinul pandemic protejează pentru virusul gripal A (H1N1)2009 iar cel sezonier induce protecţie faţă de tulpinile existente în acest vaccin (diferite antigenic faţă de virusul gripal A (H1N1)2009. Referitor la posibilitatea co-administrării celor două vaccinuri (pandemic şi sezonier), dacă vaccinurile conţin virusuri inactivate, răspunsul este da (un vaccin într-un braţ şi cel de-al doilea la celalalt braţ). US CDC nu recomandă co-administrarea dacă ambele vaccinuri conţin virusuri vii atenuate.
