Fondurile europene – sprijin complementar finanţării sănătăţii

0

Conferinţa organizată de Tarus Media (Bucureşti, 28 octombrie 2010) pe tema “Fonduri structurale pentru sănătate – Oportunităţi & bune practici” a dovedit un interes aparte nu numai prin participarea foarte mare, calitatea conferenţiarilor, dar şi prin subiectele propuse chiar de participanţii din toată ţara. Este limpede că domeniul sănătăţii necesită o contribuţie tot mai sporită din partea bugetului naţional şi a celor locale. Acestora se pot asocia şi Fondurile Structurale provenite din bugetul Uniunii Europene, după cum au demonstrat reprezentanţii autorităţilor şi cei care au implementat cu succes proiecte europene. >>>

Venind în întâmpinarea interesului major pentru acest domeniu, continuăm prezentarea unor aspecte privind posibilitatea investirii în aria sănătăţii, utilizând fondurile europene care ne stau la dispoziţie în acest exerciţiu bugetar european (2007-2013). Vom răspunde preponderent acelor chestiuni care au fost ridicate pe parcursul discuţiilor la conferinţa menţionată.

Reamintim că pot fi identificate trei arii de investiţii în sectorul sănătăţii:

1) 
Investiţii directe: infrastructură, e‑Sănătate, educaţie şi training, managementul calităţii, servicii de urgenţă etc.

2) 
Investiţii indirecte: sănătatea muncii, sănătate şi siguranţă, categorii sociale defavorizate, e-Sănătate etc.

3) 
Investiţii care nu se adresează direct sectorului sănătăţii, dar care se răsfrâng şi asupra sistemului de sănătate prin impactul economic şi social generat.

Pentru România este foarte importantă corelarea eficientă a celor trei arii, deoarece prin alocările decise în 2007, din totalul fondurilor structurale au fost propuse ca investiţii directe pentru sănătate doar aproximativ 0,8%. Pentru comparaţie, arătăm că Ungaria a alocat investiţiilor directe pentru sănătate 5,4% din totalul fondurilor structurale. Sub 1% a mai alocat Germania, dar necesităţile României sunt incomparabil mai mari!

Conform Euro Health Consumer Index (2009), cheltuielile publice pentru sănătate, în România, sunt printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. Astfel, România se află pe penultimul loc, după Albania, iar subfinanțarea sistemului este unul din principalele neajunsuri. După evenimentele tragice din acest an – incendiul de la Maternitatea Giulești, decese ale unor copii sau adulți care se presupun a fi determinate de serviciile medicale deficitare, de diminuarea salariilor personalului medical cu 25% sau de plecarea personalului medical în alte țări – presa internațională a devenit atentă la sănătatea românească: BBC relata în august 2010 că ”Sistemul medical românesc e în colaps”, iar concluzia celor de la Financial Times a fost aceea că sistemul este ”muribund”.

Atât pacienţii cât şi cei angrenaţi în sistemul de sănătate simt şi reclamă nevoia unei schimbări majore care să aducă speranţă pentru viitor, iar această oportunitate există sub forma atragerii fondurilor europene pentru sănătate. Dacă numărăm proiectele contractate la momentul septembrie 2010, mai mult de jumătate din cuantumul iniţial de fonduri europene este deja acoperită de cereri. Ceea ce se aşteaptă este ca acestea să devină şi obiective realizate, deoarece de la scrierea de proiecte până la implementare există numeroase etape.

Conform priorităţilor semnalate de România prin Cadrul Naţional Strategic de Referinţă, investiţiile în domeniu trebuie să fie direcţionate spre infrastructura medicală, programe de e-Sănătate, programe speciale pentru pacienţi, asistenţa medicală pentru persoanele cu nevoi speciale, asistenţa medicală de urgenţă, procesele de screening, prevenirea bolilor, educaţia personalului medical etc. Este recomandabil ca aceste acţiuni să aibă o acoperire  regională, care să ţintească reducerea disparităţilor regionale (identificate în strategiile de dezvoltare regională), precum şi a disparităţilor dintre urban şi rural.

Programul Operaţional Regional (POR)

Investiţiile directe în infrastructură se pot face prin intermediul Programului Operaţional Regional (POR), respectiv axele prioritare 3 (Îmbunătăţirea infrastructurii sociale) şi 4 (Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local).

În cadrul axei 3 există domeniul major de intervenţie 3.1, Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate, a cărui linie de finanţare este încă deschisă, dar cu anumite amendamente 1. Potenţialii solicitanţi sunt: unităţile administrativ teritoriale (judeţe, municipii, oraşe, consiliile judeţene, primăriile 2, consiliile locale), asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, liderul desemnat printr-un acord de parteneriat între unităţi administrativ-teritoriale ale administraţiei publice locale.

Criteriile de selecţie în cazul reabilitării / modernizării / echipării spitalelor judeţene identificate de Ministerul Sănătăţii sunt calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului şi contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor POR.

Tot în cadrul axei prioritare 3 există şi domeniul major de intervenţie 3.2, Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale, a cărei linie de finanţare este deschisă, iar valoarea  proiectelor depuse deja a depăşit suma alocată, motiv pentru care depunerea de noi proiecte a fost deocamdată suspendată pentru Regiunile Centru, Nord-Vest şi Sud-Est.

Potenţialii solicitanţi sunt autorităţi ale administraţiei publice locale prin furnizorii de servicii de asistenţă socială din subordine, unitatea administrativ-teritorială (autoritatea administraţiei publice) locale desemnată lider al unui parteneriat încheiat cu un furnizor de servicii sociale de drept public sau privat, acreditat în condiţiile legii şi furnizori de servicii sociale acreditaţi, în condiţiile legii.

Domeniul major de intervenţie 3.3, Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, a cărei linie de finanţare este deschisă, poate avea ca solicitanţi eligibili şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

În cadrul axei prioritare 4 există domeniul major de intervenţie 4.3 – Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, a cărei linie de finanţare este momentan suspendată pentru şapte din cele opt regiuni de dezvoltare, tot din cauza excedentului de solicitări. Potenţialii solicitanţi sunt societăţile comerciale 3 sau societăţile cooperative 4 care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, iar domeniile de investiţii sunt limitate.

Programul Operaţional pentru Creşterea Competitivităţii Economice

Prin Programul Operaţional pentru Creşterea Competitivităţii Economice (cercetare ştiinţifico-tehnologică, inovare, e-Health, IMM-uri) se pot face investiţii în domeniul sănătăţii în mod indirect, în special prin activităţi de cercetare – dezvoltare.

În cadrul acestui program există axa prioritară 1 (Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri), care, la rândul ei, conţine domeniul major de intervenţie 1.1.3. (Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia de piaţă a întreprinderilor, în special IMM/ Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare). Linia de finanţare pentru anul acesta ar fi trebuit să fie deschisă începând cu luna octombrie a.c., Autoritatea de Management urmând să informeze curând. Sprijinul financiar pentru IMM-uri se va acorda în cadrul acestei axe printr-un set de măsuri complementare, direcţionate către investiţii tangibile şi intangibile, susţinerea accesului IMM la servicii specializate pentru managementul afacerilor, facilitarea accesului la finanţare şi inovare tehnologică în scopul extinderii gamei de produse şi creşterii calităţii produselor.

Beneficiarii ţintă sunt atât întreprinderi existente cu potenţial de creştere, în special cele din industria prelucrătoare care doresc să îşi modernizeze capacităţile prin introducerea de noi tehnologii, cât şi noile întreprinderi care au nevoie de asistenţă calificată şi integrată în cadrul unor infrastructuri de afaceri corespunzătoare.

Axa prioritară 2 (Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare) a programului conţine domeniul major de intervenţie 2.1. (Cercetare-dezvoltare în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie) respectiv operaţiunea 2.1.1 (Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi), a cărei linie de finanţare, pentru anul acesta, a fost deschisă la 14 octombrie a.c.

Solicitanţii pot fi întreprinderi (IMM-uri sau întreprinderi mari) cu sau fără activitate de cercetare – dezvoltare menţionată în statut, dar pentru care această activitate nu este una principală (acestea trebuie să încheie, în mod obligatoriu, un parteneriat cu o organizaţie de cercetare care va fi menţionată în cererea de finanţare).

De asemenea, poate fi solicitant orice instituţie de drept public şi/sau privat care are în obiectul principal de activitate cercetarea-dezvoltarea sau este instituţie de învăţământ superior 5.

Axa prioritară 2 a programului are în componenţă şi domeniul major de intervenţie 2.3 (Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare), a cărei linie de finanţare este deschisă, iar depunerea de proiecte continuă.

Aceasta este dedicată sprijinului activităţilor de inovare ale start-up-urilor şi spin-off-urilor care creează valoare adăugată în baza rezultatelor de cercetare – dezvoltare brevetate sau nebrevetate, care sunt aplicate/ transferate de firmele respective. Întreprinderile sprijinite vor fi selectate în baza unei analize a planurilor lor de afaceri sau a studiilor de piaţă.

Solicitanţi eligibili sunt spin-off-urile 6 şi start-up-urile 7 care au activităţi cu relevanţă în sectorul medical 8.

De asemenea, tot în cadrul aceluiaşi domeniu major de intervenţie 2.3, există operaţiunea 2.3.2 (Dezvoltarea infrastructurii de Cercetare Dezvoltare a întreprinderilor, cu crearea de noi locuri de muncă pentru Cercetare Dezvoltare), a cărei linie de finanţare este însă închisă pentru 2010.

Categoriile de solicitanţi sunt instituţiile cu personalitate juridică supuse reglementărilor privind societăţile comerciale 9, întreprinderi mari, mijlocii sau mici 10. Institutele de învăţământ superior (universităţile) de drept privat, clinicile medicale şi spitalele nu sunt admise ca solicitanţi.

Axa Prioritară 3 a programului, prin componenta 3.2. (Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice) respectiv operaţiunea 3.2.4 (Susţinerea implementării de soluţii de e-sănătate şi asigurarea conexiunii la broadband – la nivel local şi la nivel central) finanţează proiecte care trebuie să conducă la furnizarea a cel puţin unui serviciu public către cetăţeni/mediul de afaceri/administraţie publică la un nivel de sofisticare de minimum 3. Pentru componenta de nivel local se redeschide linia de finanţare în noiembrie 2010. Pentru cea de nivel central, linia de finanţare  a fost deschisă între 29 septembrie şi 29 octombrie a.c.

Obiectivele proiectelor ce se pot finanţa sunt:

1. 
Dezvoltarea serviciilor medicale prin implementarea unui sistem informatic integrat, asigurând accesul cetăţenilor şi al personalului medical la servicii informatice de tip 
e-Sănătate.

2. 
Creşterea productivităţii şi calităţii serviciilor sanitare prin implementarea de sisteme, servicii şi aplicaţii electronice de e-Sănătate la nivel local, care să asigure reducerea reală a costurilor interne, reducerea timpului de prelucrare a datelor medicale, creşterea numărului persoanelor fizice care vor avea acces la servicii medicale informatizate, creşterea numărului personalului medical instruit pentru folosirea sistemelor de e-Sănătate.

Tipul solicitantului eligibil:

a. Unităţi sanitare publice cu personalitate juridică proprie,

b. Parteneriate între unităţi sanitare publice cu personalitate juridică proprie.

Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Programul finanţează proiecte care vizează pregătirea profesională, educaţia, schimburile de experienţă, platforma IT etc.

Pentru Axa prioritară II (Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii), respectiv domeniul major de intervenţie 2.1 (Tranziţia de la şcoală la o viaţă activă), care prezintă interes pentru potenţialii solicitanţi, liniile de finanţare pentru anul acesta au fost foarte solicitate şi mai multe detalii despre disponibilităţi vor fi comunicate de autorităţi în perioada următoare.

Acceaşi situaţie este şi în cazul axei prioritare III (Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor, domeniul major de intervenţie 3.2 – Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii).

Există şi calea accesării altor fonduri şi programe, convergente obiectivelor sănătăţii, ca de exemplu măsura 3.1.2, pentru programe de dezvoltare rurală, care se încadrează în axa III a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală – „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”. Aceasta are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.

Beneficiari eligibili în acest caz pot fi micro-întreprinderile  şi persoanele fizice  neînregistrate ca agenţi economici.

Banca Europeană de Investiţii oferă o gamă extinsă de asistenţă tehnică în cadrul unor iniţiative adiţionale suportului financiar din fonduri structurale sau unor iniţiative ale Comisiei Europene. Astfel, iniţiativa Jeremie este destinată unui acces mai bun la finanţare pentru dezvoltarea firmelor mici şi mijlocii, a microîntreprinderilor, deci sectorului privat. Iniţiativa Jaspers oferă asistenţă tehnică pentru proiecte mari de infrastructură (aici este cazul proiectelor extinse de infrastuctură în sănătate). Iniţiativa Jasmine constă în micro-credite pentru proiecte de creştere şi pentru pregătirea personalului microîntreprinderilor.

Constatăm, în ultima perioadă, o implicare sporită a băncilor comerciale, îndeosebi a celor autohtone, în sprijinirea investiţiilor din fonduri structurale în domeniul sănătăţii. Banca Transilvania şi-a îndreptat atenţia în această direcţie nu doar prin Divizia pentru Medici, care încurajează piaţa specifică, dar şi prin Departamentul de Programe Europene, care a propus scheme şi produse eficiente de sprijinire a antreprenorilor care recurg la investiţii din fondurile europene. Împreună cu autorităţile şi consultanţa profesionalizată şi dedicată implementării proiectelor europene în aria sănătăţii, astfel de demersuri coordonate vor putea amplifica accesarea fondurilor structurale, şi nu numai, atât de necesare creşterii calităţii serviciilor de sănătate. <<<

Note

1 Începând cu 5 noiembrie 2010, ora 16:00 se suspendă depunerea de proiecte pentru Regiunile Vest şi Nord-Est (depunerea este suspendată şi pentru Regiunile Centru, Sud-Vest, Nord-Vest şi Sud)

2 Dacă primăriile au în administrare imobilul subiect al cererii de finanţare

3 În baza Legii nr. 31/1990

4 În baza Legii nr. 1/2005

5 Organizată în conformitate cu art.7 sau art.8 din OG nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică

6 Firme recent înfiinţate/ care urmează să se înfiinţeze pe baza unui rezultat recent obţinut dintr-un proiect de cercetare al unei organizaţii publice de cercetare sau al unei universităţi

7 Microîntreprinderi sau întreprinderi mici, cu personalitate juridică, înfiinţate în conformitate cu legea 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare, care înregistrează o vechime de maximum 3 ani în anul depunerii proiectului şi are maximum 20 de angajaţi

8 Se ocupă de producerea şi distribuţia de medicamente, echipamente medicale / biomedicale, nanotehnologii

9 Cf. Legii nr. 31 din 16 noiembrie 1990, republicată, privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare şi care au activitate de cercetare-dezvoltare menţionată în statut.

10 Cf. prevederilor Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Microîntreprinderile se încadrează în categoria întreprinderilor mici

11 Aşa cum sunt acestea definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/ 2003 şi în legislaţia naţională în vigoare

12 Care se vor angaja că până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată (având  mai puţin de 10 angajaţi şi care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale în valoare de până la 2,0 milioane euro echivalent în lei) – medical uman şi veterinar cu drept de liberă practică, care este organizat şi funcţionează în cadrul unui cabinet medical uman şi veterinar individual (pot solicita fonduri doar pentru modernizare)

Prof. dr. Vasile Puşcaş, drd. Daniela Czimbalmos, Institutul pentru Studii Internaţionale, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca

About Author

Medica Academica

Leave A Reply