Fundația Renașterea pentru Educație, Sănătate și Cultură trage un semnal de alarmă cu privire la situația în care se găsesc, de la începutul pandemiei de coronavirus, bolnavii de cancer din România – dar și din alte țări, conform Studiului emis de organizația Europa Donna – Transforming Breast Cancer Together – Impact of Covid-19 on Breast Cancer Patients. Operațiile amânate sau chiar anulate, imposibilitatea continuării tratamentelor, schimbarea schemelor de tratament sau stresul cauzat de toată această situație sunt doar câteva dintre modurile în care pandemia de coronavirus afectează acești pacienți, toate cu efecte extrem de grave asupra sănătății lor mentale și fizice, se arată într-un comunicat de presă.
Un cancer depistat în stadii incipiente are șanse de vindecare de peste 80%, în condițiile în care există posibilitatea unui screening preventive, însă, în această perioadă de pandemie COVID-19, accesul la investigații profilactice a fost îngreunat de restricțiile impuse de starea de urgență.
„Sistarea activității cabinetelor de ambulatoriu de specialitate sau din policlinici îngreunează foarte mult diagnosticul precoce sau controalele post terapeutice pentru pacienții oncologici. Astfel, mulți pacienți se vor prezenta mai târziu, cu simptomatologie agravată și stadii avansate ale bolii”, spune Dr. Brândușa Aldea, Medic Primar Obstretică-Ginecologie, Chirurg Oncolog la Institutul Oncologic București, Centrul Medical de Excelență Renașterea.
O altă categorie defavorizată o reprezintă pacientele cu tratamentele finalizate, care trebuie să se prezinte periodic la reevaluări. Ele au, până la cinci ani de la finalizarea tratamentului, risc de recidivă, iar o intervenție rapidă le ajută să redevină sănătoase.
Modificarea normalității cauzată de pandemie a lovit puternic situația pacienților oncologici în România: de exemplu, pacienți diagnosticați imagistic cu leziuni suspecte nu au mai avut unde să efectueze biopsiile, pacienți programați pentru evaluare post chimioterapie, radioterapie sau evaluare trimestrială au fost amânați sau trimiși la oncologia de teritoriu, unde nu au avut acces, nefiind în evidență privind controalele anterioare, iar pacienți care urmau să fie operați și cărora li se administrase deja chimio neoadjuvantă, nu s-au mai putut opera în timp util, unii amânând intervenția și ieșind din perioada de siguranță”, a afirmat Victoria Asanache, Navigator de Pacienți, Președintele Asociației Amazonia.
Pe baza studiului emis de organizația Europa Donna – Transforming Breast Cancer Together – Impact of Covid-19 on Breast Cancer Patients, Fundația Renașterea a centralizat mai multe provocări cu care se confruntă în această perioadă sistemul de sănătate din domeniul oncologic din România, cu accent pe cancerul la sân. Printre acestea se numără resursele diminuate pentru îngrijirea pacienților cu cancer de sân, înregistrate în urma redirecționării eforturilor către abordarea pandemiei de COVID-19. Pacienții cu cancer de sân și personalul medical din secțiile de oncologie se confruntă cu provocări tot mai mari pentru a asigura continuitatea serviciilor și a asistenței. În plus, închiderea frontierelor și limitările la exporturi și importuri ar putea amenința accesul la anumite tratamente pentru cancerul de sân.
De asemenea, apar întârzieri în screening și diagnostic. În climatul actual, este dificil pentru pacienții care se confruntă cu simptome precoce ale bolii să solicite asistență medicală, atât din lipsa serviciilor disponibile sau a accesului foarte greoi la servicii medicale de diagnostic, cât și a fricii de a contracta virusul. În plus, majoritatea programelor de screening sunt în prezent în așteptare și consulturile medicale care nu sunt considerate urgente sunt întârziate. Acest lucru este problematic, deoarece diagnosticarea precoce a bolii este un element cheie în tratarea cu succes a cancerului de sân. Ca atare, pacientul poate ajunge, în această perioadă, la un diagnostic în stadiu mai avansat, care este mai dificil de tratat, necesită mai multe resurse și ar putea avea un impact negativ asupra ratei de supravietuire.
În plus, se produc întârzieri în tratamentul cancerului de sân. Din cauza situației actuale, a fost încetinit sau chiar blocat accesul la anumite servicii, inclusiv intervențiile chirurgicale care nu sunt considerate urgente. Acest lucru a dus la anularea a numeroase controale medicale și monitorizări, ceea ce pune în pericol pacienții cu un risc mai mare de recidivă sau progresie a bolii. De asemenea, adaugă stres psihic enorm pentru pacienții care sunt deja afectati de primirea acestui diagnostic.
În multe domenii, a existat o suspendare temporară a unor studii clinice, fie pentru că a fost nevoie ca subiecții de studiu să se auto-izoleze, fie pentru că profesioniștii din domeniul sănătății au fost redirecționați către sarcini legate de COVID-19. Continuitatea acestor studii este esențială, deoarece ele reprezintă adesea o linie importantă de tratament pentru pacienții cu cancer de sân avansat sau pentru pacienții care nu răspund la tratamente standard.
Întârzierile la nivelul procedurilor și intervențiilor chirurgicale programate pot provoca o suferință emoțională considerabilă pacienților cu cancer de sân, care, de multe ori, se găsesc în situații dificile atunci când primesc vestea referitoare la amânarea procedurii chirurgicale sau a tratamentului lor.
În plus, persoanele diagnosticate cu cancer sunt mai vulnerabile și sunt susceptibile să dezvolte complicații din cauza virusului. Pacienții cu cancer de sân care fac chimioterapie, terapie biologică sau radiații au sistem imunitar slăbit, ceea ce le expune unui risc mai mare de complicații dacă sunt infectați. Acest lucru mărește și mai mult sarcina de stres pe care bolnavii cu cancer de sân o au deja din cauza stării lor. Anularea examenelor medicale periodice, precum mamografiile, ecografiile și chiar a servicii de suport psihologic pentru reintegrarea in cursul firesc al vieții, creează o anxietate enormă pentru supraviețuitoarele cancerului mamar.
Este absolut necesară facilitarea accesului pacienților cronici la diagnostic și tratament, cât mai curând, prin crearea de circuite separate, protocoale și măsuri de protecție, atât în ceea ce privește serviciile medicale de diagnostic – investigații imagistice și consult medical – cât și procedurile de tratament și intervenții chirurgicale, a concluzionat Fundația Renașterea.
