Unu din trei pacienți cu cancere de sânge nu își găsește un donator compatibil pentru realizarea transplantului cu celule stem hematopoietice pentru că registrul român de donatori este mic, subliniază specialiștii cu ocazia marcării Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerelor de Sânge (28 mai). Probabilitatea de a găsi un donator compatibil este mai mare dacă se caută printre persoanele din aceeași arie geografică, de aceea este importantă creșterea numărului de persoane înscrise în registrul român de donatori. Procentul populației dintr-o țară înscrise în registru este important – dacă în Israel 13% din populație și-a manifestat disponibilitatea pentru donare, în România, procentul ajunge la 0,33%.
Aproape 85.000 de persoane sunt parte din Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, iar de la începutul anului 2678 de persoane s-au înscris în registru. ”Un număr mic raportat la nevoile noastre. 36 de pacienți se află acum în așteptarea unui donator cu care să fie compatibili. Pașii de înscriere sunt atât de simpli și de mici pentru un om sănătos și atât de mari pentru un pacient cu cancer de sânge care așteaptă o șansă la viață”, a afirmat dr. Aurora Dragomirișteanu, director general, Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice.
În România se fac mai multe recoltări din măduvă decât media europeană
Donarea de celule stem se poate face din sângele periferic sau din măduvă, iar românii care ajung să doneze preferă procedura de colectare din măduvă; în România, procentul colectărilor din măduvă depășește media europeană de 10% din totalul procedurilor.
”Ultimii trei care au optat pentru recoltarea din măduva osoasă erau persoane foarte active, foarte ocupate și care au spus că nu pot fi spitalizați cinci zile. În cazul donării din măduva osoasă cele cinci zile devin două pentru că se internează, se face evaluarea medicală – dacă totul este în regulă, se evaluează mult mai detaliat un risc anestezic pentru că se face sub anestezie generală. Puncția se face în creasta oaselor iliace, e ca o injecție intramusculară un pic mai dureroasă – asta este senzația de după. Donatorul rămâne între șase și opt ore sub supraveghere medicală și dacă totul este ok poate merge acasă”, a explicat dr. Dragomirișteanu subliniind că nu există niciun impact asupra stării de sănătate a donatorului pe termen lung.
Românii sunt deschiși la donare, însă nu sunt informați, a menționat dr. Dragomirișteanu. ”Noi nu am avut persoane care au refuzat să doneze. Am avut persoane pe care noi nu le-am lăsat să doneze pentru că aveau probleme de sănătate de care nu știau. În general, oamenii nu cunosc că se pot înscrie în registru, de ce trebuie să se înscrie, nu știu ce presupune procedura de donare și atunci nu fac pasul”, a spus dr. Dragomirișteanu.
Transplantul de celule stem, o procedură de rutină
O mare parte din cancerele de sânge se vindecă, a afirmat prof. Alina Tănase, hematolog, managerul Institutului Clinic Fundeni. ”Lupta trebuie să fie a noastră, a tuturor. Acum familiile sunt din ce în ce mai mici, puțini au frați, iar cei care au sunt doar 25% compatibili, de aceea este nevoie de donatori neînrudiți. Transplantul de celule stem a devenit o procedură de rutină. Am depășit 100 de transplanturi în an de pandemie și 200 de transplanturi într-un an obișnuit ceea ce reprezintă o activitate intensă pentru un centru de transplant european”, a menționat prof. Tănase.
Diagnosticul de cancer hematologic nu înseamna finalul vieții, mai ales că începând din acest an, la IC Fundeni este disponibilă terapia CAR-T – o procedură prin care celulele pacientului sunt ”învățate” să atace celulele tumorale, având indicații pentru leucemia acută limfoblastică la copil și tânăr sub 25 ani și limfomul cu celulă mare B, la adult, ambele maladii recăzute sau refractare la cel puțin două linii de chimioterapie. Până acum au fost tratați astfel doi copii și un adult și toți trei sunt foarte bine, a spus prof. Tănase.
