Câștigătorul premiului Nobel, George Palade, fusese invitat să țină o prelegere, în 1978, la Universitatea California din Berkeley, prilej cu care a fost abordat de un tânăr absolvent, care dorea să-i ceară sfatul.
Dacă ar fi fost în locul lui, alți oameni de știință nu și-ar fi irosit timpul stând de vorbă cu un student oarecare, dar Palade, care avea pe atunci 65 de ani, i-a acordat toată atenția. Tânărul Novick
i-a explicat că izolase cea dintâi mutantă secretoare, sec 1, din drojdia de bere. Conform testelor biochimice, în celule se acumula o enzimă, numită invertază, dar nu era clar cum anume avea loc respectivul proces. “M-a sfătuit să apelez fără întârziere la microscopia electronică,” își amintește Novick. “Pe vremea aceea, nimeni din laboratorul meu nu utiliza acea metodă.” Recomandarea profesorului a dat rezultatele așteptate, iar rezultatele obținute au făcut subiectul lucrării de cercetare publicată anul următor în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Novick, actualmente șeful catedrei George E. Palade de biologie celulară și moleculară a Facultății de Medicină din cadrul Universității California San Diego, afirma: “Era recunoscut de toată lumea pentru interesul pe care-l manifesta față de activitatea tinerilor cercetători.” Lui Palade îi plăcea să vorbească despre știință, iar în timpul conferințelor obișnuia să treacă în revistă posterele expuse în holurile expoziționale și să discute pe marginea lor cu tinerii autori.
Palade s-a născut în 1912, la Iași, vechea capitală a regiunii estice a României, Moldova. Tatăl lui era profesor de filosofie, iar mama, învățătoare. Savantul își amintea: “Am dobândit de mic un profund respect pentru cărți, școală și educație.”
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica
Ned Stafford
Sursa: BMJ 2008;337:a2872
