Observatorul Român de Sănătate a lansat aplicaţia Hospistat (http://ors.org.ro/hospistat), instrument online interactiv care prezintă capacitatea și activitatea unităților sanitare din România la nivelul anului 2012.
Datele vizează capacitatea și activitatea clinică a spitalelor publice, la nivel județean (total cazuri, rata de ocupare, rata mortalității), dar și diferențiat pe secţie şi Categorii Majore de Diagnostic. Informațiile pot fi structurate sub formă de grafice, tabele şi hărţi cu care utilizatorul poate interacţiona pentru a identifica și filtra informația de interes.
„Ideea de a crea Hospistat a venit, pe de o parte, ca răspuns la nevoia de a obține rapid o privire de ansamblu coerentă și ușor de interpretat asupra sistemului de sănătate din România. Datele în baza cărora a fost construit Hospistat se aflau deja în domeniul public, însă într-o formă care făcea dificilă analiza și interpretarea lor. Pe de altă parte, vedem în Hospistat un instrument care să contribuie la o dezbatere publică de calitate pe marginea performanței serviciilor de sănătate din România prin creșterea accesului la informații privind activitatea acestor servicii, în primul rând în interesul pacienților”, a spus Adrian Gheorghe, președinte al Observatorului Român de Sănătate și cercetător în economia sănătății la London School of Hygiene & Tropical Medicine din Marea Britanie.
Capacitatea sistemului sanitar, distribuită inegal
Capacitatea sistemului de sănătate este inegal distribuită la nivel inter-județean, arată datele Hospitat. În județul Hunedoara, la nivelul anului 2012, erau de aproape trei ori mai multe paturi de spital pe cap de locuitor decât în județul Ialomița, în timp ce în Iași erau de peste două ori mai multe cabinete de medicină de familie și farmacii pe cap de locuitor decât în Călărași, județul cel mai slab deservit din țară din aceste puncte de vedere.
În toate județele sunt dezechilibre între mediile urban și, respectiv, rural. De exemplu, în județul Brașov sunt de șapte ori mai mulți medici per capita în oraș decât în mediul rural, discrepanța fiind mai mare în județele cu centre universitare medicale, cum este județul Mureș.
Rată de ocupare a unor spitale de 200%, iar a altora, mai mică de 55%
Zece spitale, dintre care cinci de psihiatrie, au raportat rate de ocupare medii la nivel de spital de peste 100%. La cealaltă extremă, mai mult de 15 spitale au raportat rate de ocupare mai mici de 55%. Analiza ratei mortalității și a duratei medii de spitalizare la nivel de secție indică diferențe semnificative între spitale de aceeași categorie. De exemplu, durata medie de spitalizare la nivelul secției de Chirurgie Generală a fost de două ori mai mare la Spitalul Județean Clinic de Urgență Craiova față de Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon București, ambele spitale de categoria II.
„Interpretarea acestor date nu este ușoară. În primul rând, cifrele maschează adesea realități care se cer investigate cu atenție. De exemplu, un spital a raportat o rată medie de ocupare de 200% la nivelul întregului an 2012 – un nivel de supraaglomerare cronică dificil de explicat oricât de subdimensionată ar fi capacitatea în raport cu nevoile locale. Datele nu sunt ajustate pentru complexitatea cazurilor clinice și alți factori locali, astfel că pot oferi doar o imagine parțială asupra situației de fapt. În al doilea rând, nu există indicații că procesul de colectare și analiză a acestor date este auditat periodic și că indicatorii raportați de instituții publice diferite sunt comparabili, ceea ce ridică semne de întrebare privind calitatea datelor”, explicat Adrian Gheorghe, subliniind că unul dintre rolurile Hospistat ar putea fi de a semnala public astfel de disfuncționalități.
