Introducerea de noi molecule pe lista de medicamente compensate în primul trimestru al anului 2014, dar și revizuirea modului de calculare a taxei clawback sunt propunerile industriei farmaceutice pentru reprezentanții Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM). Pe termen lung, Asociaţia Romană a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG) susțin ajustarea anuală a bugetului de referinţă, raportat la consumul real de medicamente din anul precedent, precum și eliminarea contribuției clawback când situaţia economică va fi stabilă.
,,Sistemul de sănătate românesc este printre cele mai slab finanţate din Uniunea Europeană şi este necesar să lucrăm împreună cu factorii de decizie pentru a schimba acest lucru. Până acum industria farmaceutică a fost un partener real al autorităţilor, contribuind activ la menţinerea unui nivel constant al sistemului de sănătate actual. Numai în perioada 2012 – 2013, 2 din 10 pacienţi romani au fost trataţi exclusiv din contribuţiile industriei farmaceutice prin taxa clawback. Noi punem la dispoziţie în continuare toată expertiza noastră, dar numai împreună cu autorităţile putem găsi soluţii viabile, astfel încât treptat să creem un sistem de sănătate în folosul tuturor pacienţilor şi în acelaşi timp un mediu de business transparent şi predictibil,” a declarat Calin Galaseanu, Preşedinte ARPIM (foto).
Pentru anul în curs, alte propuneri adresate FMI și MB au fost: introducerea unor acorduri preţ/volum pentru noile medicamente compensate, cu buget suplimentar, eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contribuţiei clawback plătite de producători şi identificarea unor măsuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor, actualizarea listei medicamentelor compensate cu noi molecule bi-anual, pe baza legislaţiei existente pe metodologia HTA, schimbarea politicii de stabilire a preţului astfel încât să fie eliminat riscul ca pacienţii să nu aibă acces la medicamente sau să nu găsească medicamentele necesare pentru anumite afecţiuni, respectarea legii referitoare la bugetul de referinţă pentru taxa clawback care trebuie să fie la nivelul bugetului actual pentru medicamente (acesta se ridică la 7,8 miliarde lei, ceea ce înseamnă o referinţă trimestrială de 1,95 miliarde lei cu TVA sau 1,79 miliarde lei fără TVA).
“Încercam să convingem atât autorităţile, cât şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale că e nevoie de măsuri imediate pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor şi pentru un mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică – necesar continuării investiţiilor în capacităţile de producţie locale şi în dezvoltarea unui sistem de sănătate modern,” a declarat Dragoş Damian, Preşedinte APMGR.
Pe termen lung mai sunt vizate creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul european mediu de finanţare până în 2020, măsuri de creştere a eficienţei în sănătate – cardul de sănătate, măsuri concrete pentru îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice, combaterea fraudelor.
