Industria farmaceutică producătoare de medicamente generice are premise bune pentru dezvoltare, având în vedere că majoritatea companiilor au faciliăți de producție acreditate de agenții ale medicamentului din Europa, SUA, Japonia și Australia și își exporă produsele în peste 60 de țări, a afirmat dr. Laurențiu Mihai, director executiv al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
„Medicamentele s-au situat în primul semestru al anului trecut pe locul zece la export, iar anul acesta ar putea urca în clasament; o parte dintre firmele producătoare de generice sunt deja preluate de giganți internaționali, iar acestea reprezină premise bune pentru dezvoltare. Fără criza economică, ritmul de dezvoltare ar fi fost mai accentuat, însă acest factor și modul în care se încearcă implementarea taxei claw-back a dus la amânarea planurilor de dezvoltare ale companiilor, unele luând în considerare retragerea din producție a unor medicamente sau orientarea exclusivă către export”, spune dr. Laurențiu Mihai.
30 de miliarde de euro, economii prin folosirea genericelor în Europa
Unul dintre planurile Asociației pentru 2012 este promovarea consumului de medicamente generice, prin intermediul unor proiecte comune cu organizații non-guvernamentale pentru o mai bună informare a pacienților. „Pacienții au încredere în ceea ce medicul le recomandă și uneori prescriptorii nici nu sunt la curent cu existența unei alternative generice. De asemenea, nu exisă stimulent pentru medici sau farmaciști pentru a prescrie produse ieftine, în condițiile în care producătorii sunt plătiți la 300 de zile și au nevoie de bani gheață. La nivel european, Asociația Europeană a Medicamentelor Generice a calculat că anual finanțatorii economisesc 30 de miliarde de euro doar folosind tratamentul mai ieftin, cel generic. În România și în țările fost-comuniste exisă prejudecata «mai ieftin – mai prost» și, mai rău, «fabricat în România – mai prost», împotriva căreia încercăm să lupăm”, a explicat directorul executiv al Asociației, având în vedere că utilizarea produselor generice poate crește accesul la tratamentele mai noi, prin economiile realizate.
Actualul director executiv al APMGR a ocupat începând din 2005 diverse funcții de conducere în cadrul Ministerului Sănăății, printre care cea de director general al Direcției pentru Cooperare Internațională și Afaceri Europene, fiind, de asemenea, implicat ca și consultant independent, în 2004, într-un proiect dedicat diminuării plăților informale și creșterii transparenței în sectorul farmaceutic, finanțat de Banca Mondială. Laurențiu Mihai a terminat Facultatea de Medicină „Carol Davila”, cu specializarea medicină de familie în 1995, lucrând din 1997 ca medic militar în cadrul Serviciului Român de Informații, cu activitate atât administrativă, cât și medicală.
Transparența în sectorul farmaceutic, în tranziție
„Diminuarea sumei de 300 de milioane de dolari care reprezină plățile informale în România se poate realiza, în primul rând, prin standardizarea caliății. Omul scoate din buzunar acești bani pentru că nu știe la ce să se aștepte – se așteapă la ce e mai rău și astfel forțează mâna medicului sau a asistentei să îi ofere maximum de calitate. Ghidurile de practică și tratament în spital protejează medicul împotriva eventualelor acuzații de malpraxis și sunt cel mai bun mod, la îndemâna finanțatorului, de a reglementa și transparentiza costurile. Ghidul nu reprezină maximum – state of the art –, ci ceea ce își poate permite finanțatorul la momentul respectiv. 300 de milioane de dolari fiscalizați măcar parțial ar putea însemna mult pentru sistemul sanitar”, a spus Laurențiu Mihai.
Creșterea transparenței în farma se află „în tranziție” în România, consideră directorul executiv al APMGR, menționând că este necesară crearea unei Agenții de Health Technology Assessment, semi-independente, care să aibă capacitatea de a se autofinanța și de a emite, astfel, evaluări cost-eficiență credibile care să stea la baza transparentizării alocării banilor și achizițiilor de medicamente și dispozitive medicale; înființarea unui astfel de organism era prevăzuă în noul proiect de lege al Ministerului Sănăății, a adăugat dr. Laurențiu Mihai.
Directorul executiv al APMGR a estimat exporturile paralele la aproximativ 30% din piața anumitor produse farmaceutice, în general originale, cum ar fi cele folosite pentru tratarea afecțiunilor oncologice. Exporturile paralele sunt legale, în cazul în care un distribuitor cumpără medicamente pentru a le vinde într-o ală țară, profitând de prețul reglementat mai mic de pe piața românească. Atunci când, în schimb, medicamentele sunt cumpărate de la farmacie în numele unor pacienți pentru a fi revândute, practica exporturilor este consideraă ilegală. „Acest fenomen afectează companiile producătoare care ar fi putut să exporte direct medicamentele către piețele unde exisă cerere, dar mai ales pe pacienții români, care nu mai găsesc tratamentele în farmacii”, a spus dr. Laurențiu Mihai.
Companiile membre APMGR au, cumulativ, 8.000 de angajați în producție și, indirect, peste 15.000 de angajați, asigurând 1,5% din PIB-ul României.