Numărul de pacienți infectați cu virusul HIV în rândul consumatorilor de
droguri injectabile, etnobotanice a crescut de la cinci în 2010 la aproximativ
50 anul acesta, potrivit lui Iulian Petre, director executiv al Uniunii Naționale a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA). Anul acesta, în iunie, se înregistrau 243 de noi cazuri de infecție apărute în România, până la finalul anului numărul acestora urmând să crească la aproximativ 400, similar cu cel
din 2010, când 440 de noi cazuri de infecție cu HIV au fost înregistrate în țară. >>>
„Țările vecine s-au confruntat cu creșterea numărului de pacienți în rândul consumatorilor de etnobotanice cu ani în urmă; noi am reușit întârzierea acestui fenomen, însă este nevoie de implicarea autorităților, a Ministerului, pentru finanțarea programelor de prevenire a infecției în rândul grupurilor cu grad ridicat de risc – al consumatorilor de droguri, al rețelelor de sex comercial, al persoanelor gay. În prezent, statul nu mai alocă nici un ban pentru activități de prevenție, iar finanțările internaționale s-au retras. Este cazul să ne trezim până nu vom avea câteva mii de persoane infectate printre consumatorii de etnobotanice”, a spus Iulian Petre.
Rata de injectare și nevoia de seringi este mult mai mare în cazul etnobotanicelor față de drogurile clasice, a explicat directorul UNOPA, care, alături de alte ONG-uri din România, a semnat recent o scrisoare către Ministerul Sănătății, atrăgând atenția asupra acestei evoluții.
„În România, trebuie să se sedimenteze activitatea de prevenire, care este mult mai ieftină decât protecția socială sau tratamentul. Multe cazuri apar și în rândul oamenilor străzii, care nu acceptă tratament, și fără servicii bine puse la punct, care să le asigure o stabilitate, nu îi poți lua de pe stradă”, a afirmat Iulian Petre.
Oficial, în țară trăiesc aproximativ 10.000 de persoane infectate cu virusul HIV, însă numărul real este mult mai mare, de cinci sau chiar de zece ori mai ridicat, potrivit reprezentantului UNOPA. Lunar, tratamentul unui pacient poate costa între 500 și 2500 de euro, în funcție de schema recomandată.
Una dintre probleme o reprezintă insuficiența banilor pentru tratament sau gestionarea lor necorespunzătoare de către Casele Județene de Asigurări de Sănătate, astfel că apar situații în care bolnavii rămân fără tratament pentru până la două săptămâni. „Un astfel de interval fără tratament reprezintă un risc major pentru sănătatea lor. Pot să dezvolte rezistență la tratament și să fie necesară schimbarea lui. Mulți încearcă să găsească soluții, solicită ajutor prin Internet, mai împrumută de la pacienți din alte județe. Teoretic, după două săptămâni fără tratament trebuie refăcute toate analizele. Majoritatea continuă cu aceeași medicație până se găsesc banii pentru analize și atunci văd dacă este necesară schimbarea lui. Mulți nu mai au variante de scheme de tratament”, explică Iulian Petre. Județele în care apar cel mai frecvent astfel de probleme sunt Gorj, Botoșani și Suceava, din cauza modului în care sunt gestionați banii în cadrul Caselor Județene de Sănătate. „Unele Case nu dau drumul la toți banii alocați, își fac rezerve, iar atunci când se fac realocări de fonduri nu mai pot beneficia. Casele Județene trebuie să lupte alături de medici și pacienți pentru a susține demersul de asigurare a tratamentului pentru bolnavi”, a spus reprezentantul Uniunii.
Organizația a finalizat în această toamnă proiectul „Integrarea socio – profesională a persoanelor seropozitive din România”, cofinanțat din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013. Proiectul a durat doi ani și jumătate și a avut drept scop susținerea integrării sociale a persoanelor seropozitive prin activități de consiliere, informare, educație pentru a înlătura reticența firmelor de a angaja persoane afectate de HIV și a angajaților de a lucra alături de aceștia. „Mentalitățile sunt altele. Dacă în anii ‘90 ne loveam de o respingere totală, chiar din partea autorităților, acum pacienții nu mai sunt stigmatizați la tot pasul. Totuși, muncitorii, de exemplu, sau populația din mediul rural nu sunt pe deplin informați și se tem să lucreze alături de persoane cu HIV”, explică Iulian Petre.
UNOPA reunește 22 de asociații de pacienți din toată țara, însumând aproximativ 2.000 de bolnavi. <<<
