O evaluare a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) și Direcției de Sănătate Publică București (DSPB) a indicat, în privința victimelor accidentului de la Colectiv, existența unor cazuri de infecții nosocomiale, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății. Această situație medicală era probabilă la cei cu arsuri extinse, la care practic apărarea locală oferită de tegumente nu mai există și care au necesitat numeroase manopere medicale, se specifică în comunicat.
În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infecțiilor a determinat o evoluție favorabilă. Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de opt – zece ori.
INSP, în colaborare cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a evaluat capacitatea de diagnostic microbiologic, de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale și de implementare a unor proceduri privind screeningul, izolarea și tratarea pacienților cu patologii grave susceptibili să fie colonizați/infectați cu bacterii multirezistente, inclusiv modul de utilizare al antibioticelor. Evaluarea a fost realizată pe baza unui chestionar complex adresat managerilor spitalelor de urgență care au tratat pacienți de la “Colectiv”.
Concluziile au fost următoarele: izolarea pacienților în secții de ATI special dedicate pacienților – victime ale accidentului din clubul Colectiv a fost posibilă in 6 spitale, nu însa în fiecare caz cu gruparea în același salon a pacienților infectați sau colonizați cu aceeași bacterie cu risc epidemiologic; diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la 8 dintre spitale; patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat; metodele de determinare a rezistenței bacteriene la antibiotice și normele de interpretare ale acestei rezistențe sunt variabile și uneori neactualizate; dintre cele 11 spitale, un număr de șapte au putut asigura personal medical și auxiliar special dedicat pacienților arși, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienți colonizați sau infectați cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic; insuficiența personalului a fost principalul motiv invocat pentru această situație; toate spitalele au beneficiat de cantitățile necesare și suficiente de dezinfectanți pentru a asigura dezinfecția suprafețelor.
De asemenea, raportul a mai arătat că nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulația germenilor în spital; dotarea actuală a unor laboratoare și/sau externalizarea lor nu permite în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecțiilor (în special diagnosticul etiologic al infecțiilor și identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice; nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile: screeningul, izolarea pacienților, curațenia/dezinfecția în funcție de zona de risc. Deși există o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianța personalului fiind scăzută, ceea ce atestă o nevoie de instruire temeinică, în funcție de specificul unității sanitare și axată pe problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie și rezistență microbiană, consum de antibiotice, identificarea numărului real de infecții nosocomiale din unitate; Serviciul de Prevenire și Control al infecțiilor nosocomiale din cadrul spitalelor are capacitate variabilă de a implementa recomandările pe care le face, de multe ori considerentele de natură economică fiind invocate de management ca obstacole; lipsește din spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecționist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru 1-2 pacienți critici) este mai mult decât insuficient ceea ce determină ca riscul de infecție să crească.
Aceste neajunsuri au cauze diverse, au fost acumulate în timp și se datorează în principal modului de organizare a unităților sanitare impus de limitările arhitectonice ale acestora și lipsei de personal medical, se menționează în comunicatul respectiv. Nu au fost identificate cazuri în care personalul medical să nu-și fi făcut corect datoria.
Plan de acțiune împotriva infecțiilor nosocomiale
Ministrul Sănătății a dispus înființarea unui grup de monitorizare și evaluare a activităților destinate controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale (IN) și a rezistenței la antibiotice, care să evalueze activitățile desfășurate în cadrul programului național de suraveghere și control a IN derulat de MS și care aduce modificări și completări în derularea programului pentru anul 2016.
O prioritate o va constitui implementarea unor măsuri care să încurajeze diagnosticarea și raportarea corectă și în timp util a IN, în vederea instituirii măsurilor de prevenire și control a acestora.
Pe termen mediu, se are în vedere reînființarea specialității de microbiologie medicală, adoptarea curriculei și a documentației necesare formării de specialiști în domeniu și stimularea angajării de medici infecționiști și epidemiologi în spitale de urgență și constituirea de echipe complexe pentru controlul infecțiilor (microbiolog, epidemiolog, infecționist).
