Raluca Băjenaru
Lucrările celei de-a doua ediții a conferinței „Chronic Disease and Health Management”, organizată de Tarus Media, au reprezentat cadrul de colaborare pentru autorități, specialiști de top din domeniul sănătății din România și personalități medicale de nivel internațional cu rol cheie ca specialiști în instituțiile unde lucrează sau la nivel de management în cadrul asociațiilor medicale de la nivel european. Miza: dezbaterea soluțiilor pentru obținerea unui management mai bun al bolilor cronice și optimizarea costurilor pe acest segment.
Specialiștii străini prezenți la eveniment au salutat inițiativa Tarus Media de‑a organiza o astfel de conferință pentru rolul acesteia în transferul de know-how la nivel internațional, dar și în direcția prevenției bolilor cronice care reprezintă cauza a 60% dintre decese la nivel mondial.
În România, bolnavii cronici consumă peste 65% dintre fondurile pentru medicamente ale Casei Naționale pentru Asigurări de Sănătate (CNAS) dar, cu toate acestea nu există o evidență clară a numărului de pacienți cu boli cronice.
Nicolae Lucian Duță, pre–șe-dintele CNAS, invitat să deschidă lucrările con-fe-rinței, a început prin a asemăna bolile cronice unui iceberg căruia i-am descoperit vârful, dar încă îi căutăm baza. „Alegerea tratamentelor care, cu aceleași resurse, ne permit să tratăm cât mai mulți bolnavi este ideea principală, firul roşu al modificării mecanismelor de compensare care au avut loc în ultima perioadă şi care au urmărit în principal creșterea accesului la tratament, reducerea listelor de așteptare, încadrarea în costurile per pacient asumate prin studii. Introducerea mecanismului cost-volum-rezultat de la 1 octombrie va conduce la asumarea ratei de succes, la normalizarea eficienței tratamentului și, mai ales, la împărțirea riscului între plătitori, respectiv Casa, și producătorii de medicamente. Astfel, sperăm ca în 2011 să nu ne mai întâlnim cu actuala criză a pacientului cu TBC sau infectat HIV-SIDA, boli în care folosind o politică corectă a schemelor de tratament și a schimbării terapiei numai pe criterii medicale, să ne încadrăm în resursele disponibile”, a declarat Lucian Duţă.
În cea de-a doua zi a conferinţei, Adina Geană, director în cadrul Direcției Generale de Management a CNAS, a oferit în premieră mai multe detalii despre strategia instituţiei cu privire la bolile cronice. Aceasta presupune elaborarea unor pachete de servicii dedicate fiecărei boli cronice în parte, urmând ca pachetele să fie particularizate până la nivel individual, pentru fiecare pacient. Pachetele de servicii adaptate specificului fiecărei boli cronice ar putea fi introduse pe piaţă în termen de trei ani, reprezentantul CNAS menţionând că obiectivul acestei strategii este o mai bună folosire a resurselor şi nu economii de costuri în detrimentul pacienţilor. Adina Geană a adăugat că demersul este unul “ambiţios” şi se întinde pe o perioadă de până la zece ani. „Problema cu care se confruntă CNAS este lipsa unor date statistice legate de numărul bolnavilor cronici din România. Fără date nu ştim ce înseamnă un pachet de servicii coerent şi nici costurile reale ale bolilor cronice, ne lipseşte predictibilitatea. Am început deja demersul de a colecta aceste date şi până la finalul anului vom avea o imagine concretă asupra acestui segment de pacienţi”, a adăugat domnia sa.
Etapa prezentă vizează strângerea datelor relevante legate de situaţia bolnavilor cronici în România şi definirea pachetelor de servicii. Specialiştii străini prezenţi la conferinţă au salutat iniţiativa CNAS de a strânge date clare legate de pacienţii cu boli cronice şi de a introduce pachete de servicii adaptate necesităţilor fiecărei boli, considerând-o drept un demers deosebit de util în ceea ce priveşte managementul bolilor cronice. “Consider această iniţiativă drept o idee foarte bună care va avea rezultate pozitive în obţinerea unei gestionări mai eficiente a resurselor financiare”, a comentat Eric de Roodenbeke, moderator al conferinţei, director general pentru Federaţia Internaţională a Spitalelor (IHF), Franţa, specialist în finanţarea bolilor cronice.
Dr. Fausto Felli, președinte al Eu-ropean Institute for Equity in Health, Bruxelles, şi-a exprimat, de a-seme-nea, opinia în favoarea op-ti-mizării costurilor, dar nu a reducerii resurselor alocate pacienților pentru că „orice cost evitat în prezent se va regăsi zece ani mai târziu, amplificat”.
Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății a fost, de asemenea, prezent la deschiderea conferinței, discursul său vizând serviciile de sănătate din mediul rural care, pentru a fi aduse pe linia de plutire mai au nevoie de investiții de 500 de milioane de euro, dar și alte probleme ale sistemului medical românesc, precum lipsa specialiștilor în managementul bolilor cronice și salariile reduse ale personalului medical.
Reprezentantul industriei far-maceutice, Sorin Popescu, corporate affairs manager la Amgen România, care deţine preşedinţia Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a subliniat necesitatea consultărilor cu industria și disponibilitatea industriei de a-și aduce expertiza la masa negocierilor cu autorităţile. Popescu a spus că ideea potrivit căreia piața farmaceutică din România este preponderent de medicamente originale în detrimentul celor generice este incorectă, consumurile de medicamente originale în statele vestice fiind mult mai mari.
Prof. dr. Irinel Popescu, șeful Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic Fundeni a prezentat situația managementului bolilor cronice ale ficatului, în special situația la hepatita B și C, arătând că ne situăm pe locul doi în Europa după mortalitatea prin ciroza hepatică, iar accesul la tratament, deși a crescut în urma schimbării criteriilor de acces, în această primăvară, încă este deficitar. O altă boală care, deşi nu afectează foarte mulţi pacienţi, are un impact important asupra bugetelor de sănătate prin costul ridicat al tratamentului per pacient este și leucemia mieloidă cronică, subiectul prezentării susținute de prof. dr. Anca Lupu, director de cercetare și dezvoltare, Spitalul Colțea, care a subliniat importanța monitorizării corecte a pacienților, odată diagnosticați.
Prof. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, a prezentat necesitatea unei implicări mai ample a medicilor, inclusiv a celor din alte specialități decât pneumologia și a celor din asistenţa primară, pentru a convinge fumătorul să renunțe la viciul său, care consumă resurse importante și este generator de mai multe afecțiuni cronice.
Prof. Gheorghe – Andrei Dan, şeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Colentina, a vorbit despre managementul fibrilaţiei atriale, subliniind că această afecţiune este extrem de costisitoare în lipsa unui tratament corespunzător.
Dr. Luminiţa Rusen, de la Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională, a exemplificat rolul informării pacienţilor şi a educaţiei acestora pentru autoîngrijire în cazul bolnavilor de hemofilie. În România sunt 1500 de pacienţi cu hemofilie, o afecţiune gravă dar care, cu un tratament adecvat ar permite pacienţilor un regim de viaţă aproape de cel normal.
Costul bolilor cronice și al factorilor de risc, măsurat de studii de specialitate, este semnificativ și calculabil și poate varia de la 0,02% la 6,77% din venitul intern brut al unui stat, potrivit lui Jan Van Emelen, Director de Inovație, Union Nationale des Mutualites, Bruxelles, Belgia, care a menționat că soluția acestei probleme o reprezintă un mai bun management al bolilor cronice.
„Medicina bazată pe dovezi e importantă, dar mai importantă este medicina bazată pe economic. Deși România se plânge mereu de subfinanțare, resursele nu sunt suficient de bine alocate. Noi ne permitem să facem cheltuieli pe care cei din țările dezvoltate nu le fac”, a comentat în cadrul conferinței dr. Mircea Olteanu, prim-vice-pre-ședinte al Asociației Spitalelor din România, subliniind încă o dată nevoia unui mai bun management al costurilor, astfel încât nici pacientul, nici medicul să nu fie afectați.
Rolul personalului mediu în tratarea corectă a bolilor cronice a fost exprimat de dr. Tesfamicael Ghebrehiwet, consultant în ceea ce privește personalul mediu și politicile de sănătate pentru International Council of Nurses, Elveția, care a susținut că asistentele medicale pot deveni lideri de neprețuit și pot juca un rol important în activitatea de prevenţie a bolilor cronice.
Dr. Friedmann Bachleitner- -Hoffman, președinte al Asociației Farmaciștilor din Austria a prezentat rolul farmaciilor în îngrijirea complexă de care au nevoie pacienții, menționând că bolile cronice reprezintă principala provocare cu care se confruntă sistemul de sănătate în Austria. Președintele Asociației Farmaciștilor din Austria a oferit detalii asupra programului național de management al diabetului care funcționează în Austria și care a adus sistemului economii de 780 de euro per pacient pe an.
Alimentaţia pacientului cu boli cronice reprezintă un subiect cheie, parte integrată a tratamentului, a declarat dr. Lubos Sobotka, șeful departamentului de Boli Metabolice și Gerontologie din cadrul Spitalului Universitar Praga, Republica Cehă, care a atras atenția asupra riscurilor malnutriției și, corelat, de pierdere a independenței.
Peter Christen, SWG Healthcare Industry Leader, IBM CEEMEA a afirmat în prezentarea sa că specialiștii se așteaptă ca până în 2015 bolile cronice să devină principala cauză a deceselor la nivel mondial, în condițiile în care un milliard de adulți sunt în prezent supraponderali și 860 de milioane de oameni suferă de boli cronice. Astfel, 75-80% dintre cheltuielile din sănătate sunt alocate bolilor cronice, a explicat acesta, iar atari costuri ar putea fi reduse printr-un management eficient, susținut de tehnologie. Christen a exemplificat cu un proiect danez de management al diabetului, care a implicat colaborarea între 150 de medici de familie, spitale, farmacii şi 15 000 de pacienţi.
Certificarea programelor medicale arată seriozitatea liderilor în ceea ce privește si-gu-ranța și calitatea îngrijirilor care i se oferă pacientului și acționează pentru a reduce riscurile în interacțiunea dintre pacient și personalul medical, a susţinut Carlo Ramponi, Managing Director European International Office, Joint Commission International (JCI), Franța, în cadrul con-fe-rinței.
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica
