Fundația Româno-Belgiană The Open Network for Community Development (TON) susține creșterea accesului persoanelor în vârstă din mediul rural din România la servicii de îngrijire la domiciliu prin intermediul unui proiect început în martie 2016 și desfășurat pe parcursul a 20 de luni. Acesta cuprinde cinci comunități rurale din diferite regiuni ale țării: Moldovița, jud. Suceava, Armeniș – jud Caraș-Severin, Batăr – jud. Bihor, Dumitrești – jud. Vrancea, Bunești – jud. Brașov cărora li s-a adăugat și comuna Cotnari-sat Hodora – jud. Iași.
Proiectul a sprijinit dezvoltarea unei rețele de furnizori de servicii de îngrijiri la domiciliu cu statut de ONG în fiecare dintre aceste localități. Doi dintre furnizori au fost acreditați de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, alte trei comunități fiind în proces de definitivare a dosarului. Au fost formați aproximativ 40 de profesioniști și voluntari în organizarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu și peste 500 de vârstnici au primit îngrijiri la domiciliu. De asemenea, fiecare comunitate a identificat cel puțin o sursă care să permită continuitatea serviciilor. Proiectul a fost co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană, având un buget total de 82.300 CHF. Grantul acordat a fost de 74.050 CHF, iar co-finanțarea asigurată de agenția executivă și de parteneri a fost în valoare de 8.250 CHF.
Fără rețete din străinătate
”Este importantă obținerea cooperării autorităților locale, mai ales în condițiile în care tinerii pleacă în străinătate, iar vârstnicii rămân singuri. Trebuie dezvoltat un plan de gestionare a acestei situații, nu doar din punct de vedere medical, ci și social și există soluții care nu necesită o mare investiție financiară – de exemplu, transformarea unor spații care nu sunt folosite în timpul zilei în centre comunitare”, a spus Jozef Goebels, președintele ADR Vlaanderen, Sprijinul Belgian pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu în România, în cadrul conferinței de finalizare a proiectului.
Thomas Baekelandt, Ambasadorul Regatului Belgiei în România a subliniat faptul că nu există rețete pentru implementarea unor servicii de îngrijiri la domiciliu de succes. ”Este importantă crearea unui spirit comunitar bazat pe munca voluntară. În Belgia există un sistem de îngrijiri medicale și sociale care s-a dezvoltat din inițiative caritabile, însă nu putem pur și simplu copia acest sistem în România”, a explicat Baekelandt.
Roland Python, Șeful Biroului Contribuției Elvețiene din cadrul Ambasadei Elveției în România, a oferit exemplul existent în Elveția, al ”spit-ex”-urilor (”în afara spitalelor”) – îngrijiri la domiciliu dezvoltate de ONG-uri cu personal calificat, subliniind că nu toate aceste servicii sunt acoperite de sistem, dimpotrivă – o mare parte fiind finanțate de beneficiar. ”Este important ca românii să experimenteze și să stabilească ce funcționează mai bine în contextul social prezent. În unele țări, aceste îngrijiri sunt dezvoltate mai ales în sistem privat pentru că tinerii au plecat în străinătate și au disponibilitatea de a plăti pentru ca părinții lor să fie bine îngrijiți. Pentru România, mi se pare importantă extinderea numărului de beneficiari”, a spus reprezentantul Elveției. Dr. Adrian Pană a subliniat, în prezentarea sa, că referitor la anii potențiali de viață pierduți prin deces, tendința este de ușoară scădere, însă valoarea indicatorului rămâne totuși dublă față de media europeană.
Gyorgyi Peter, director medical, Caritas Alba Iulia, a vorbit despre implementarea unui sistem de îngrijiri la domiciliu pentru persoanele în vârstă în județul Harghita.”Nu sunt stabilite clar drepturile pacienților – dacă un pacient în vârstă este îngrijit în spital, este considerat serviciu medical. Dacă este îngrijit acasă, este serviciu social. După modelul Germaniei, ar trebui înființat un fond pentru îngrijiri de lungă durată. O altă problemă este personalul – nu mai găsim oameni, nici măcar necalificați, cum este cazul Bixad din Covasna. Până reușim să facem legile, oamenii pleacă”, a spus Gyorgyi Peter. Rețeaua coordonată de Caritas Alba Iulia cuprinde 202 asistenți medicali care desfășoară muncă de teren, 28 de coordonatori și peste 4000 de beneficiari.
