De numele prof. dr. Radu Deac se leagă unul din cele mai importante spitale din țară: Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu-Mureș. În acest “imperiu” al reparării inimii, prof. dr. Radu Deac a reușit să creeze o autentică școală de chirurgie cardiovasculară. Printre terapiile moderne, un loc important îl ocupă transplantul de inimă. Medicul Radu Deac ne vorbește și despre ultimele provocări în transplantologia cardiacă, ce vizează menținerea inimii pe durata transferului de la donator la receptor.
Aţi urmat Facultatea de Medicină la Cluj. Cum aţi hotărât să urmaţi specialitatea de chirurgie cardiacă ?
Am studiat medicina la Institutul de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, în perioada 1956 -
- 1962. Erau momente ce prevesteau mari prefaceri în societatea românească, pe care generaţia tânără le recepţiona cu o mare deschidere spre nou. În aceşti ani am avut şansa de a “prinde” în activitate profesori celebri ai şcolii medicale clujene (Haţieganu, Goia, Moga, Preda, Benetato) care prin prelegerile universitare şi activitatea lor medicală au marcat tânăra generaţie pentru întrega carieră. Acelaşi magic efect
l-au avut tinerii asistenţi universitari (Vlaicu, Pop D. Popa, Groza, Ionescu), mari profesori de mâine, care prin munca lor aspirau la condiţii mai bune de activitate în domeniul medical, la deschiderea de noi căi în medicină şi ştiinţă. Deşi în condiţiile grele ale timpului se documentau la zi din literatura medicală, transmiteau tinerei generaţii – studenţii de atunci – nu numai marile noutăţi ale lumii medicale în cercetare şi în activitatea practică, dar şi entuziasm, stimulente pentru eforturi şi realizări care făceau ca ziua şi noaptea să aibă mai mult de 24 de ore.
În etapa postunivesitară, nume ca profesorul Dan Setlacec, Marian Ionescu, Geoffrey Woller au însemnat repere care mi-au marcat evoluţia în specialitea de chirurgie cardiovasculară. Şansa de a vedea în activitate sau de a interacţiona cu mari chirurgi ai vremii (Demihov, Carpentier, Shumacker, Shumway, Sebening, Fontan, Edmunds şi mulţi alţii) în această specialitate ne-a influenţat major devenirea.
Management performant
Ce înseamnă pentru dumneavoastră institutul pe care îl conduceți ?
După câteva decenii de activitate în domeniul cardiovascular, după acumularea unei experienţe importante şi după vizitarea unor centre cardiovasculare de elită din alte ţări (Texas Heart Institute, National Heart, Lung and Blood 
Institue, Bethesda, MD, Mayo Clinic, Cleveland Clinic, SUA, Deutsche Herz zentrum Berlin și München, Institutul de Biologie și Patologie Celulară “Nicolae Simionescu”, Bucureşti şi multe altele) am ajuns, în 1995, la concluzia că forma de organizare cea mai performantă pentru acest domeniu este aceea a unui Institut de Boli Cardiovasculare, în care să fie reunite specialităţile înrudite din domeniul medicinei cardiovasculare. Din structura acestor unităţi nu trebuie să lipsească domeniile de instruire şi perfecţionare de toate gradele, de la nivel universitar la cel post-universitar şi-apoi la specializare. În acelaşi timp instituţiile specializate constituie centre metodologice pentru coordonarea activităţii medicale complexe, ca formarea de cadre necesare teritoriului arondat. Un alt aspect important al activităţii în aceste instituţii este munca de cercetare fundamentală şi aplicativă, generatoare de noi informaţii ştiinţifice în slujba perfecţionării profesiei medicale.
La baza întregii activităţi trebuie să existe un sistem administrativ şi de management performant, care să asigure o bază materială solidă, cost-eficientă şi o bază de date modernă, în pas cu noile cuceriri ale domeniului tehnologiei informaţiei. Toate aceste condiţii au fost deja îndeplinite în centrul medical Târgu-Mureş, astfel încât un asemenea institut a putut fi organizat în 1995, ca parte a reţelei de instituţii specializate pentru prevenirea şi combaterea bolilor cardio-vasculare din România. Având în vedere dezvoltarea progresivă a activităţii de medicină cardiovasculară modernă în Târgu-Mureş, care a condus la această organizare performantă şi, mai ales, rezultatele obţinute în ultimii 15 ani de existenţă ai Institutului, pot afirma, răspunzând la întrebarea d-voastră, că IBCVTC a însemnat pentru mine o uriaşă investiţie de muncă, energie şi pasiune pe parcursul celor mai frumoşi ani ai activităţii mele, este monumentul pe care l-am dedicat sănătăţii inimii a numeroşi pacienţi care ne-au solicitat ajutorul. A fost un mare privilegiu să am în mâinile mele, în fiecare zi, inima şi viaţa acelor oameni. Pe lângă satisfacţia imensă ce mi-a oferit-o o atare activitate am avut de suportat o imensă responsabilitate rezultată din încrederea acestor pacienţi.
Mii de pacienți vindecați
Care au fost performanţele dumneavoastră în chirurgia cardiacă şi, în special, în transplantul cardiac din România ?
Cristalizarea de-a lungul anilor, a unei şcoli de chirurgie cardiovasculară, la Universitatea de Medicină şi Farmacie şi în centrul medical Târgu-Mureş, a creat condiţiile unei activităţi de performanţă în această specialitate. Începând cu chirurgia pe cord deschis, prin care au fost amelioraţi sau vindecaţi mii de pacienţi cu boli congenitale, valvulare sau coronariene, de la copii şi adulţi, până la activitatea de transplantare a inimii, toate se constituie în realizări obţinute în câteva decenii de activitate. În transplantarea inimii sunt priorităţi obţinute devreme, încă din anul 1964, odată cu iniţierea primelor operaţii de înlocuire a inimii la animalul de experienţă. Ulterior, după mulţi ani, iniţierea etapei clinice la om, în 1999, a constituit o rea-li-zare importantă pentru ca, în acest an 2009, primii pacienţi transplantaţi în centrul Târgu Mureş să atingă o longevitate de peste 10 ani, în bună stare de sănătate. La aceste realizări se adaugă performanţele în cercetarea ştiinţifică, publicaţiile aferente, formarea de tineri specialişti care să dezvolte aceste activităţi. Editarea volumului de Chirurgie Cardiovasculară (coordonator R. Deac) în cadrul Tratatului Naţional de Chirurgie, sub redacția profesorului Irinel Popescu, la Editura Academiei Române, este o realizare recentă a anului 2009.
România se află pe primele locuri din Europa la capitolul morbiditate şi mortalitate prin bolile cardiovasculare. În acest sens, serviciile de chirurgie cardiacă din România joacă un rol important în salvarea vieţilor. Cum vedeţi organizarea institutelor de boli cardiovasculare ?
Problema de fond a incidenţei bolilor cardiovasculare, ca morbiditate şi mortalitate, reflectată în indicatorii stării de
sănătate a populaţiei este complexă şi necesită o abordare aparte. Este cert că bolile cardiovasculare ocupă locul întâi între cauzele de îmbolnăvire şi deces în majoritatea ţărilor lumii şi, evident, şi în România. Abordarea acestui fenomen trebuie să intereseze atât mijloacele profilactice, de prevenire cât şi mijloacele de combatere prin măsuri terapeutice. Efortul de prevenire şi de combaterea a bolilor cardiovasculare poate fi observat printr-o scădere a incidenţei şi a gravităţii acestor boli, în timp,
de-a lungul a cel puţin unui deceniu. Chirurgia cardiacă are un aport substanţial, la toate vârstele, în ameliorarea sau vindecarea acestor afecțiuni. În activitatea de prevenire şi de combatere a bolilor cardiovasculare, un rol important revine unor instituţii specializate – Institute de Boli Cardiovasculare – organizate într-o reţea naţională încă din 1995 şi coordonate de un Program Naţional la nivelul Ministerului Sănătăţii, astfel încât să se asigure accesibilitatea populaţiei către unităţile specializate. În aceste institute sunt dezvoltate toate specialităţile înrudite – cardiologia, chirurgia cardiacă, anestezia şi terapia intensivă cardiacă, medicina de laborator, explorările complexe şi altele – care practică medicina cardiovasculară – termen generic propus de corifei ai cardiologiei mondiale. Iniţial au existat câte un asemenea institut în capitală şi în principalele provincii istorice ale ţării (Bucureşti, Târgu Mureş, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Craiova), pentru ca apoi să apară unităţi similare în Craiova şi în Constanţa. Performanţele acestor institute, care sunt deja bine cunoscute şi apreciate, au generat idei de aplicare şi în alte specialităţi. În acelaşi timp, din sentimente mai puţin înălţătoare, unii au încercat legiferarea desfiinţării acestor institute. Oameni raţionali au prevenit, din fericire, cel puţin pentru moment, asemenea încercări. Sperăm totuşi că dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii unor asemenea institute specializate să realizeze, în timp, scăderea incidenţei şi a gravităţii bolilor cardiovasculare, principalul flagel al timpurilor moderne, să corecteze indicatorii stării de sănătate a populaţiei spre idealul dorit, pe măsura investiţiilor complexe necesare şi la nivelul standardelor moderne ale ştiinţei medicale.
Pacienți din UE
Cum apreciaţi integrarea chirurgiei cardiace româneşti în circuitul european ?
Din punct de vedere al diversităţii activităţii de chirurgie cardio-vasculară se poate aprecia că în ţară este abordată întreaga gamă, de la chirurgia cardiacă a nou-născutului şi a sugarului până la vârsta înaintată. Cantitativ, activitatea este însă insuficientă – sub 4000 de operaţii pe cord deschis la o populaţie de 18-22 de milioane de locuitori –, cel puţin comparativ cu alte ţări vecine. În acest mod, efortul de dotare cu echipamente şi formarea de specialişti rămân neutilizate la adevărata lor capacitate, practic o irosire de resurse care nu ne-o putem permite. Există riscul pierderii unor vieţi prin neacordarea la timp a asistenţei necesare. În context european ne aflăm pe ultimele locuri din aceste puncte de vedere. În plus, avem obligaţia de-a oferi asistenţă de specialitate unor cetăţeni din Uniunea Europeană, care pot avea nevoie de aceasta în condiţiile liberei circulaţii a persoanelor. Calificarea se menţine prin activitate nu prin limitarea acesteia.
O problemă este finanţarea serviciilor de chirurgie cardiacă. Ce ar trebui făcut în echilibrarea balanţei finanţare/costuri? Care sunt cele mai costisitoare intervenţii ?
Fondurile alocate limitează numărul de operaţii posibil a fi efectuate şi, evident, necesare. În acest an au fost efectuate 700 de operaţii pe cord deschis, la adulţi şi 250, la copii, pe lângă alte 700 de operaţii pe inimă şi vase în IUBCVT Târgu Mureş. Operaţiile pe cord deschis au costuri de până la 5 000 de euro, în funcţie de complexitate şi de materialele utilizate, faţă de ţările vestice sau SUA, unde costurile se ridică la 10-20 000 de euro. La noi nu sunt incluse cheltuielile de personal. Sursele de finanţare sunt contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate şi Programele de Sănătate ale Ministerului Sănătăţii şi ale Casei de Asigurări de Sănătate. Bugetele Casei sunt limitate. Din acelaşi fond sunt finanţate şi unele unităţi private. O soluţie ar putea fi finanţarea prin asigurări private de sănătate sau voluntare /suplimentare. Mult aşteptata reformă în sănătate poate aduce, de asemenea, îmbunătăţiri.
Cercetare fundamentală
Una din activităţile institutului de la Târgu Mureş este cercetarea cardiacă. Ce noutăţi aveţi în acest domeniu ?
Cercetarea ştiinţifică este un domeniu fundamental al activităţii noastre, deoarece este generatoare de noi informaţii şi metode aplicabile în activitatea practică. Este, de asemenea, un domeniu de investiţie de inteligenţă, pasiune şi efort, generatoare de satisfacţii profesionale de nepreţuit. În cercetarea fundamentală ne-am implicat în studiul colagenului, ca substanţă de bază în structura unor materiale biologice utilizate în chirurgia cardiacă reconstructivă, produse în laboratoarele institutului. Am obţinut premiul Academiei Române pentru aceste cercetări. Aplicativ, au fost realizate valve cardiace artificiale, pe baza acestor cercetări care au fost utilizate la 1000 de pacienţi. În infarctul miocardic acut au fost dezvoltate tehnici moderne de care au beneficiat alţi 1000 de pacienţi. În transplantul cardiac am dezvoltat tehnici chirurgicale pentru scurtarea perioadei de ischemie a inimii. Dezvoltăm proiecte de cercetare în domeniul extinderii donării de organe, de calificare a personalului pentru îngrijirea donatorilor de organe, în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.
La evenimentul pentru celebrarea a 200 de transplanturi hepatice, care a avut loc la Hotel Hilton din București, ați prezentat o lucrare foarte interesantă despre conservarea inimii destinate transplantului cardiac. Care este marea “provocare” în transplantul cardiac ?
Transplantarea inimii a devenit o metodă terapeutică pentru pacienţi cu boli cardiace incurabile, prin metodele convenţionale de tratament. Marea ”provocare” în transplantul cardiac este obţinerea unei longevităţi de peste 30 de ani şi crearea toleranţei imunologice, visul de aur al pionierilor transplantării de organe. Cea mai lungă supravieţuire obţinută pînă în prezent este de 28 ani, la un copil transplantat la vârsta de șase luni, care nu mai necesită terapia de imunosupresie, întrucât a dobândit toleranţă imunologică, deci acceptarea definitivă a inimii transplantate. Între un deces inevitabil în timp scurt printr-o boală cardiacă incurabilă şi o viaţă de calitate la peste 30 de ani de la transplantul cardiac este o deosebire crucială, ca aceea între viaţă şi moarte. O metodă recentă de conservare a inimii, pe durata transferului de la donator la receptor – mai degrabă o metodă de menţinere în activitate a inimii în afara organismului pe durata acestui transfer – este evaluată în prezent în studii clinice. Metoda constă în menţinerea inimii extrase de la donator într-un sistem de circulaţie artificială, care permite resuscitarea inimii, repornirea acesteia dacă a survenit un stop cardiac la donator, evaluarea performanţei cardiace la momentul dat, de care depinde succesul după inserţia la receptor a inimii transplantate. În acelaşi timp inima poate fi menţinută în stare de funcţionare timp de mai multe ore (7-12), care permit transportul echipamentului cu inima în activitate la distanţă, către centrul de transplant.
Ce reprezintă inima omului pentru medicul Radu Deac?
Este poate cea mai frumoasă întrebare. Vă pot spune că este un organ frumos. Este simbolul vieţii. Un inspirat jurnalist spunea metaforic că ” inima e ca şi vântul – există atât timp cât bate”. Am putea completa că viaţa există atât timp cât inima bate. Existenţa noastră depinde de bătăile inmii. Ne străduim să facem ca fiecare inimă pe care o ingrijim să bată cât mai mult timp. Repet, este un privilegiu să ai grijă de inima semenilor tăi. Inima este şi simbolul iubirii. Profesorul Barnard, deschizătorul de drumuri în transplantarea cardiacă, sublinia că un tânăr îşi exprimă sentimentele faţă de aleasa inimii lui spunându-i : ” îţi ofer inima mea ”. Noi oferim pacienţilor noştri inima noastră.
Cât de importantă este pentru dumneavoastră munca în echipă?
Ca orice activitate de performanţă, chirurgia cardiacă necesită o muncă de echipă în care valoarea echipei este egală cu valoarea fiecăruia dintre membrii echipei. Formarea echipei necesită selecţie, calităţi native, personalitate, instruire, disponibilitate de efort, spirit de sacrificiu, pasiune, şi nu în ultimul rând conducere – ”leadership”. Am colaborat de-a lungul anilor cu dr. Mihai Liebhart. Din generaţia tânără s-au remarcat în special, dr. Horaţiu Suciu, actualul şef de secţie la chirurgie cardiacă pediatrică, dr. Raicea Victor, dr. Mitre Remus, dr. Baloș Sorin, dr. Radu Căpâlnă, dr. Moraru Liviu, alţi medici specialişti şi primari şi un remarcabil grup de tineri rezidenţi în diverse stadii de pregătire. Colaborarea noastră se extinde la medici de alte specialităţi înrudite cum sunt cardiologia, anestezia-terapia intensivă, laborator, explorări funcţionale şi altele.
Performanță în cifre
700 de operații pe cord deschis la adulți
250 de operații pe cord deschis la copii
700 de operații pe inimă și pe vase de sânge
1 000 de pacienți cu valve cardiace artificiale
28 de ani – cea mai lungă supraviețuire a unui nou-născut transplantat
Ioana Georgescu, redactor șef
