Cea de-a noua ediție a Conferinței TRATAMENTE INOVATIVE ÎN ONCOLOGIE, organizată de TARUS Media, a avut loc vineri, 10 decembrie. Evenimentul, găzduit în mod obișnuit la Centrul de Excelență în Medicină Translațională (CEMT) din Institutul Clinic Fundeni, a avut loc online pentru a patra oară de la începutul pandemiei de Covid-19, astfel încât să fie respectate măsurile de prevenție a SARS-CoV-2. Evenimentul a fost creditat cu 6 puncte EMC de către Colegiul Medicilor din România.
Din luna septembrie a acestui an, Institutul Clinic Fundeni poate realiza terapia cu celule CAR-T, recomandată pentru boli hematologice maligne la pacienți la care terapiile obișnuite nu au dat rezultate. În noiembrie au fost recoltate primele celule în vedere prelucrării pentru un transplant autolog. “Din păcate, tânărul de 18 ani care urma să fie tratat pentru leucemie acută limfoblastică refractară a pierdut între timp lupta cu boala și celulele nu s-au mai întors modificate. În curând, vom recolta celule de la un copil cu același diagnostic”, a spus Prof. Alina Tănase, IC Fundeni, care a susținut o prezentare despre criteriile de eligibilitate pentru terapia cu CAR-T.
Această procedură se realizează la pacienții adulți cu limfom difuz, cu celulă mare B, recidivant sau refractar și la copii și tineri până la 25 de ani inclusiv cu leucemie acută limfoblastică, cu celule B, refractară, în recădere post-transplant sau alte recăderi. În România, terapia figurează pe lista C2 a programului de oncologie și este decontată cu 350.000 de euro/injecție. Jumătate dintre pacienți au rezultate pe termen lung, dar este o terapie cu multe efecte adverse; cu toate acestea riscurile procedurii nu depășesc beneficiile acesteia, consideră Prof. Tănase. Terapia cu CAR-T este în prezent în studiu și pentru cancere digestive, bronhopulmonare, pentru mielomul multiplu refractar și tot mai multe boli hematologice au această opțiune de tratament.
Colaborarea echipei de specialiști este foarte importantă în tratarea chirurgicală cu succes a carcinomului hepatocelular (HCC), a afirmat reputatul chirurg Prof. Irinel Popescu în cadrul prezentării sale despre variantele de tratament chirurgical a HCC – rezecția și transplantul. Dintre acestea, transplantul are rezultate mai bune, mai ales când este ciroza asociată; cam 80-90% dintre pacienți nu au recidivă, însă atunci când aceasta apare, șansele de supraviețuire scad dramatic. Limita majoră pentru transplant este numărul de organe disponibile, a menționat Prof. Irinel Popescu. Acesta a adăugat că cele două metode sunt curative și nu se mai aplică numai în “very early” și “early stage”, ci și în “intermediate” și, în combinație cu alte tipuri de tratament, prezintă o îmbunătățire destul de semnificativă a rezultatelor.
Întrebat despre posibilitatea desfășurării chirurgiei robotice în spitalele publice, prin acord cu CNAS, Prof. Irinel Popescu a afirmat că un astfel de program a existat la Institutul Clinic Fundeni, fiind susținut de Ministerul Sănătății, însă a fost întrerupt. “Nu știu de ce Ministerul a întrerupt programul pe care l-a finanțat cinci ani, a fost un program de susținere a introducerii de tehnologii avansate. După părerea mea – o idee pertinentă, orice minister al Sănătății trebuie să susțină introducerea unor astfel de tehnologii. Rezultatele obținute în Fundeni în cei cinci ani de finanțare justificau continuarea acestui program. Sunt convins că întreruperea lui a avut la bază cauze subiective, dar de acestea nu ne vom dezbăra niciodată în România”, a afirmat Prof. Irinel Popescu.
În ultimii ani s-a produs o revoluție în chirurgie, odată cu apariția chirurgiei laparoscopice care s-a impus în procedurile chirurgicale cu dificultate mai mică, a afirmat Dr. Oana Maria Stănciulea, IC Fundeni, care a vorbit despre abordarea robotică în chirurgia generală. Pentru intervențiile mai complexe, se utilizează robotul DaVinci, care combină avantajele laparoscopiei cu cele ale chirurgiei deschise. Până în prezent, în IC Fundeni s-au realizat peste o mie de intervenții susținute de chirurgia robotică, din ianuarie 2008, când a fost instalat primul robot în spital, un DaVinciS. Peste jumătate din intervențiile robotice au fost cazuri oncologice. Indicațiile și rezultatele foarte bune apar în chirurgia pelvină, în care se pot păstra nervii autonomi pelvini, chirurgia rectului, cancere ginecologice, când este vorba de o evitare ganglionară complicată, dar și chirurgia joncțiunii eso-gastrice.
As. univ. Alin Burlacu, de la Institutul Oncologic București, a vorbit despre abordul minim invaziv (chirurgia toracică video-asistată) în tratamentul leziunilor canceroase bronho-pulmonare. “Cancerul bronhopulmonar (CBP) este o importantă problemă de sănătate publică”, a subliniat acesta, având o simptomatologie nespecifică și fiind prima cauză de mortalitate în rândul bărbaților la nivel mondial și a doua în rândul femeilor. În aceste condiții, este necesară implementarea unui program de screening pentru depistarea CBP, a afirmat dr. Burlacu. El a concluzionat că rezecabilitatea unui CBP trebuie stabilită de chirurgul toracic cu experiență în rezecții pulmonare care trebuie să facă parte din echipa multidisciplinară care evaluează un pacient cu CBP. De asemenea, chirurgia toracică video-asistată este recomandată pacienților fără contraindicații pentru acest tip de abord.
Participare internațională
Prof. Domagoj Javor de la Clinica Universitară Krems, Viena, Departamentul de Radiologie, a fost prezent pentru a doua oară în cadrul evenimentului “Tratamente Inovative în Oncologie” și a susținut o prezentare despre tratamentul oncologic minim-invaziv, prezentând în special cazuri mai complicate în care s-a folosit chemoembolizarea transarterială, termoablația, plasarea de stent pe vena cavă.
Dr. Cristina Iftode, radiolog, Centrul Oncologic Sanador, a vorbit despre radioterapia stereotaxică, un tip de radioterapie foarte precisă, cu doze mari la nivelul volumului-țintă care se practică în doză unică sau mai multe doze (maximum șase ședințe). Acest tratament este potrivit în cazul pacienților inoperabili, de exemplu cu metastaze craniene, patologii la nivelul creierului, dar și pentru afecțiuni care apar în restul corpului, cum ar fi tumori pulmonare, carcinom pancreatic nerezecabil. “Această procedură ar trebui să fie accesibilă pentru toată lumea, însă nu este, din păcate, ramurbsată”, a afirmat dr. Iftode.
Dr. Simona Dima de la Institutul Clinic Fundeni, București, a prezentat rolul analizei moleculare în cancerul pancreatic. Această afecțiune se estimează că va fi a doua cauză de deces prin cancer în anul 2030. În pofida cercetărilor realizate, prognosticul pacienților nu s-a îmbunătățit foarte mult – peste 70% nu răspund la terapiile curente și, în managementul pacienților, nu se folosește o terapie integrat moleculară, deci există mai puține modalități terapeutice țintite. Dr. Dima a prezentat rezultatele unei cercetări realizate în cadrul Centrului de Excelență în Medicina Translațională (CEMT) din Institutul Clinic Fundeni, în cadrul căreia au fost identificate 74 de gene cu variante missense comune pentru cele trei stadii ale cancerului de pancreas și se studiază conexiunea între mutații, apariția bolii și tratament.
Conf. Gabriel Becheanu, Institutul Clinic Fundeni, a vorbit despre Diagnosticul histopatologic al pacientului cu hepatocarcinom celular. El a subliniat că “80-85% din cazurile de carcinom hepatocelular se dezvoltă la cazurile de ciroză, care trebuie deci privită ca o afecțiune preneoplazică”. Astfel, pacienții cu ciroză ar trebui în mod special să fie urmăriți și investigați. El a subliniat provocările în diagnosticul histopatologic al cancerului hepatocelular, legate de diagnosticul diferențial cu adenomul și în ficatul cirotic cu nodulul displazic de grad înalt, concluzionând că “studiile moleculare viitoare vor permite o acuratețe mai mare a fenotipării tumorale, cu rol în dignosticul și prognosticul acestor leziuni”.
Prof. Mircea Diculescu, IC Fundeni, în prezentarea “Pacientul cu hepatocarcinom, de la simptom la diagnostic”, a subliniat că hepatocarcinomul nu dă simptome, este de trei ori mai frecvent la bărbați și, deși se află pe locul 6 ca incidență globală în cadrul cancerelor, este pe locul 4 ca mortalitate. “Ideile de luat acasă sunt că nu trebuie să așteptăm ca hepatocarcinomul să aibă simptome, este simptomatic pentru că de obicei se grefează pe ciroză hepatică, și că screeningul este la acest moment ușor de făcut printr-o ecografie transabdominală”.
Conf. Adina Croitoru a prezentat mai multe date referitoare la utilizarea ramucirumabului în “Abordarea multidisciplinară a pacientului cu hepatocarcinom”, prezentând cazul unui pacient tratat la Fundeni, dar și rezultatele mai multor studii clinice relevante. Ea a evidențiat și modul de abordare a tratamentului pacienților transplantați care fac recidive, subliniind că aceasta “este o populație orfană, care lipsește din studiile clinice”.
Dr. Florina Buică, Institutul Clinic Fundeni, a prezentat opinia medicului oncolog privind “Rolul regorafenibului în tratamentul sistemic al carcinomului hepatocelular”, analizând alternativele terapeutice și evoluția acestora, în ultimii ani, în tratament, și bineînțeles impactul asupra supraviețuirii acestor pacienți.
Dr. Dan Jinga a prezentat “Eficacitatea imunoterapiei combinate și a terapiei țintite la pacienții cu melanom în stadiu avansat cu mutație BRAF”, analizând comparativ imunoterapia – sub forma de monoterapie sau terapie asociată – și terapia cu țintă moleculară. “Marea problemă a oncologului în această situație e ^Cu ce începem^?!”. Concluzia, prezentând primele rezultate ale unui studiu clinic publicate în noiembrie 2021, “sugerează că indiferent de caracteristicile bolii, ar trebui cumva început cu imunoterapie”, beneficiile fiind și de supraviețuire globală și de supraviețuire fără semne de boală. În opinia sa, ghidurile clinice ar putea fi ajustate pentru a integra noile date.
Dr. Bogdan Moldovan, chirurg, a prezentat experiența Spitalului Sf. Constantin din Brașov în Terapiile loco-regionale în cancerele avansate: HIPEC, PIPAC, ILP, HITOC, pentru pacienți care sunt considerați în mod obișnuit inoperabili – “cazuri care n-au soluție nici în chirurgie, nici în oncologie”. Citoreducția și terapia loco-regională presupune mai multe proceduri – HIPEC, PIPAC, HITOC și HILP – care se aplică în diferite tipuri de cancere și de stadiul tumorii, în scopul de a converti pacientul la operabilitate.
Dr. Andreea Lăzescu, Institutul Oncologic București, a vorbit despre o nouă indicație în ghidurile clinice în cancerul renal metastatic, pentru tipul histologic cu celule clare, o combinație între inhibitorii tirozinkinazici și inhibitorii check point. Ea a punctat că “ar trebui să ne aliniem acestor ghiduri” și că noua indicație este aproape de a fi decontată și la noi.
Evenimentul s-a bucurat de un foarte mare și constant interes, fiind urmărit de peste 400 de participanți, conectați în permanență pe platforma specifică și pe youtube.
Sponsorii evenimentului au fost Merck, Pfizer, Bristol Myers Squibb, Spitalul Sf. Constantin, Bayer, Lilly, Sanador, Amgen.
Furnizor consacrat de educație medicală continuă pentru profesioniștii din domeniul medical, compania TARUS Media editează publicațiile Medica Academica, British Medical Journal (BMJ) în limba română și Maedica – A Journal of Clinical Medicine.
