Prof. Ion Chiricuţă (1918 – 1988) s-a remarcat în istoria medicinei prin contribuţia sa la dezvol- tarea oncologiei moderne, actualul Institut Oncologic din Cluj – care îi poartă numele din 1990 – fiind rezultatul muncii sale de-o viaţă. >>>
În 1942, după finalizarea studiilor la Facultatea de Medicină şi Chirurgie Bucureşti, prof. Ion Chiricuţă se alătură echipei prof. Iacob Iacobovici la Clinica Chirurgicală a Spitalului Brâncovenesc, unde ocupă, pe rând, posturile de extern, intern şi apoi secundar de chirurgie. Pentru o perioadă a lucrat şi în Institutul Oncologic din Bucureşti.
În 1958 acceptă provocarea de a se muta la Cluj pentru a prelua conducerea Institutului Oncologic care, la vremea respectivă, se afla într-o clădire improprie, cu bază materială învechită şi personal insuficient. Înţelegând importanţa activităţii ştiinţifice în oncologie, alături de cea clinică, prof. Chiricuţă face toate demersurile pentru a moderniza Institutul din Cluj. Roadele perseverenţei sale apar în 1962 când, susţinut de ministrul sănătăţii de atunci, Voinea Marinescu, începe construcţia unui nou sediu. Trei ani mai târziu este inaugurat noul Institut, care astăzi cuprinde cinci secţii clinice, un departament de cercetare şi 520 de paturi.
În concepţia sa, funcţionarea Institutului se baza pe trei direcţii, cu un impact important asupra oncologiei româneşti a momentului. În primul rând, abordarea multidiciplinară a pacientului oncologic, necesitând implicarea chirurgului, radioterapeutului, oncologului medical, anatomopatologului şi a altor specialişti. Un alt pilon era reprezentat de cercetare, indispensabilă pentru ca descoperirile să poată fi aplicate în timp scurt pacienţilor, iar un al treilea viza pregătirea specialiştilor în oncologie. Sesizează importanţa radioterapiei în oncologie, înaintea specialiştilor timpului său, dotând institutul cu aparatura necesară.
Sub îndrumarea sa, cercetarea ştiinţifică a Institutului Oncologic din Cluj Napoca s-a reflectat în publicaţii din ţară şi de peste hotare. Prof. Chiricuţă a fost autorul a peste 20 de monografii, peste 200 de articole ştiinţifice şi 300 de comunicări la diferite evenimente de profil naţionale şi internaţionale. A introdus numeroase tehnici chirurgicale originale, cu o largă utilizare, între care se numără utilizarea marelui epiploon în tratamentul fistulelor vezico-vaginale, recto-vezicale şi în cistoplastii, mastoplastia cu epiploon, histerectomia supraradicală. Rezultatele cercetărilor sale au vizat o nouă metodă de diagnostic citologic în cancerul de col uterin prin autorecoltare, diagnosticul biochimic al tumorilor maligne prin studierea modului de eliminare a magneziului din organism, studiul modificărilor metabolice după procedeele oncologice, precum şi lucrări experimentale în domeniul grefelor de organe şi altele.
A fost membru a Societăţii Internaţionale de Chirurgie, de Oncologie, de Senologie, expert al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), membru al Uniunii Medicale Balcanice, al Societăţii de Chirurgie, precum şi vicepreşedintele Societăţii de Oncologie.
Implicarea sa organizatorică şi ştiinţifică a fost recunoscută şi pe plan internaţional, în 1987 fiind numit preşedinte de onoare al Congresului Mondial de Chirurgie Plastică din Paris.
Profesorul Chiricuţă nu s-a limitat doar la profesia sa, el fiind un colecţionar de artă şi autor al unui volum de poezii intitulat Minunile fântânii. Colecţia de tablouri şi grafică a profesorului este în prezent expusă în Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, oraşul său natal. <<<
