Interviu realizat de Maria Vasilescu
O mai bună legătură între oficialii de la Bruxelles şi decidenţii români din sistemul de sănătate nu poate fi decât în sprijinul promovării bunelor practici, în interesul final al pacienţilor români, consideră Jo Leinen, președintele Comitetului pentru Mediu, Sănătate și Siguranță Alimentară din Parlamentul European (ENVI). Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Medica Academica, acesta a subliniat necesitatea ca vocea pacienţilor să se audă mai bine la Bruxelles şi ca noul comisar pentru sănătate, John Dalli, să cunoască mai aprofundat realităţile din România. >>>
1972 Universitatea din Saarbrücken şi Bonn
1974 Institutul pentru Afaceri Mondiale, Connecticut /SUA
aprilie 1985 – noi. 1994 Ministrul Mediului în Saarland/ Germania
iunie 1995 – sept 1999 Membru în Comitetul Regiunilor (CoR) şi Congresul Regiunilor (CLRAE) din Consiliul Europei
2008 raportor pentru “Noul rol şi responsabilităţile Parlamentului în implementarea Tratatului de la Lisabona”
2009 reales în Parlamentul European – Preşedintele Comitetului pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară
Care sunt principalele subiecte pe agenda oficialilor europeni în ceea ce privește viitorul programelor de sănătate și mediu?
În sectorul de sănătate, în prezent dezbaterile se concentrează pe reducerea inechităților și pe obținerea unui acces egal la servicii de sănătate de calitate pentru toți pacienții. Interesele pacienților se află în centrul dezbaterii politice, nevoile lor sunt cele care trebuie reflectate.
În politica de mediu, clima și protecția biodiversității au, binențeles, rolul cel mai important. Dar implementarea legislației europene de mediu la nivel național este una din principalele preocupări, în condițiile în care aici rămân încă multe de făcut. Deși Uniunea Europeană are un acquis cuprinzător în domeniul protecției mediului – de exemplu, vizând poluarea apei și a aerului, reducerea emisiilor, tratarea deșeurilor –, implementarea politicilor naționale în unele state membre este destul de lentă. Acest lucru pune sănătatea oamenilor în pericol și este o problemă care trebuie rezolvată urgent.
Care ar fi principalele trei schimbări pe care le-aţi face pentru ca europenii să poată beneficia de o îmbunătăţire în domeniul îngrijirii sănătăţii?
1. Să facem ca interesul pacienților să devină mai important decât cel al industriei
2. Să furnizăm populaţiei servicii de sănătate accesibile, de o calitate bună
3. Să creăm condiții bune de muncă și să asigurăm nivele salariale bune pentru cei care muncesc în cadrul sistemelor sanitare
– Aveți o experiență semnificativă în politicile publice de sănătate. În opinia dvs., care sunt elementele cheie ale unei reforme în sănătate ?
– Accesul bun la servicii de sănătate de calitate și pe care oamenii să și le poată permite este una din pietrele unghiulare pentru orice sistem de sănătate. Sănătatea constituie, de regulă, un serviciu social. Pentru a asigura coerența socială în interiorul unei stat este important ca accesul la serviciile de sănătate să fie garantat tuturor.
De cele mai multe ori există o discrepanță între mediul rural și cel urban. Este o adevărată provocare pentru multe sisteme de sănătate, inclusiv pentru cel german, să acopere zonele rurale cu servicii de sănătate la fel de bine ca și în celelalte zone.
Oricum, reformele cer timp. Nu se poate nimeni aștepta la schimbări peste noapte, şi de aceea toate acțiunile trebuie comunicate și discutate cu societatea civilă și cu publicul larg.
– Cum pot îmbunătăţi oficialii români comunicarea şi lobby-ul la Bruxelles? Ţinând cont de experiența dvs., ar putea ajuta acest lucru pentru o mai bună implementare în cadrul politicilor de sănătate ?
– O mai bună cunoaștere a situației și, de asemenea, a problemelor din sistemul românesc de sănătate înseamnă, cu siguranță, un pas important. Schimbul de bune practici și cel de idei și informații cu experții din sănătate din state terţe ar putea oferi experiențe valoroase și ar putea ajuta la găsirea soluțiilor pentru România.
De asemenea, cred că este benefic ca vocea pacienților și cea a organizațiilor de pacienți să se audă la Bruxelles. Noul comisar european pentru sănătate, John Dalli, a declarat că dorește să rezolve problema inechităților în sănătate în Uniunea Europeană. Furnizându-i informație la prima mână sau invitându-l să exploreze direct şi inopinat sistemul românesc de sănătate poate fi, de asemenea, util.
– Cum pot fi conectate politicile de sănătate cu mult discutatul subiect al schimbărilor climatice? Consideraţi că oficialii ar trebui să sublinieze mai accentuat necesitatea unor programe de mediu sustenabile pentru a genera un mai bun climat în sănătate ?
– Campaniile de informare și comunicare sunt întotdeauna benefice. Oamenii au tendința de a respinge sau de a se teme de ceea ce e nou și necunoscut. Schimbările și reformele trebuie discutate amplu, public.
Într-adevăr, pot exista legături între problemele de mediu și de climă și sănătate. Solurile sau apa freatică contaminate pot contribui la o sănătate precară. Traiul în zonele cu emisii industriale sau care sunt generate de un volum mare de trafic pot afecta negativ sănătatea oamenilor şi, în consecință, poate conduce la costuri mai mari în sănătate. Legătura dintre legislația de mediu, care, spre exemplu, vizează îmbunătățirea calității aerului sau a apei, şi sănătate poate contribui la o mai bună implementare a politicilor de mediu și, în paralel, poate îmbunătăți sănătatea populației și poate conduce la reducerea costurilor în sănătate
