Lista de compensate ar putea fi actualizată în două etape, o primă etapă în care să fie acceptate la compensare medicamentele pentru care nu există alternativă terapeutică, şi într-o a doua etapă restul medicamentelor, urmând să fie introdusă “analiza comparativă”, element care a lipsit până acum în evaluarea medicamentelor, după cum a menţionat preşedintele ANMDM, Marius Savu. Ulterior, actualizarea va fi continuă, şi vom putea face chiar în România analize de cost-eficacitate, fără să mai aşteptăm ca medicamentele respective să fie compensate în alte state.
În momentul de faţă sunt în analiză criteriile după care se va face evaluarea medicamentelor, care vor fi gata cât de curând. “Până de Paște vom avea totul conturat, și mecanismul de evaluare, și criteriile. Până săptămâna viitoare va fi dat ordinul privind mecanismul de evaluare, iar criteriile de evaluare a moleculelor vor fi publicate pe site-ul Ministerului Sănătăţii”, a spus ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, la un eveniment organizat de Intact Media Group la Palatul Parlamentului. “Problema noastră e de a găsi finanţarea necesară să dăm drumul moleculelor respective, dar şi de a crea un mecanism pentru o evaluare cât mai bună”, a spus ministrul Sănătăţii. Acesta a subliniat necesitatea stabilirii unor proceduri transparente care să permită atât listarea, cât şi delistarea medicamentelor de pe lista de compensate, astfel încât sistemul să fie sustenabil. Principalele criterii ar urma să fie beneficiul terapeutic şi costul cel mai mic, a spus Marius Savu.
Preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a punctat faptul că, urmare a taxei clawback, doi din zece pacienţi români sunt trataţi de producători, cât şi faptul că referinţa bugetară este stabilită sub nivelul nevoilor: “Anul acesta am pornit de la un deficit de 20%. 2 din 10 pacienţi, care ar fi trebuit trataţi de sistemul de asigurări, sunt trataţi gratuit prin taxa clawback”.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Radu Ţibichi, a subliniat dificultatea de a susţine, cu numai 5 milioane de contributori la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, sănătatea cetăţenilor României. El a menţionat că este nevoie “de un pachet de măsuri pentru a crea spaţiul bugetar necesar pentru a nu dezechilibra bugetul” odată cu introducerea pachetului de bază.
Reprezentanta LAWG, o asociaţie care îi reuneşte pe producătorii de medicamente americani care activează în piaţa locală, Ileana Diraţian, a punctat faptul că impactul adoptării listei de compensate nu este atât de mare deoarece pentru o treime dintre molecule nu sunt associate costuri suplimentare, iar pentru o altă treime costurile sunt mai reduse. Există şi soluţii care pot fi aplicate pentru medicamentele mai scumpe, precum contractele cost-volum, şi în plus medicamentele noi au o rată de penetrare redusă în primul an – 15%.
Lista de medicamente compensate nu a mai fost actualizată din 2008.
