Anul trecut, în cadrul unui interviu acordat Medica Academica, Ministrul Sănătății atunci de-abia instalat, Ladislau Ritli, spunea că măcar vreo două proiecte dacă i-ar reuși cât stă la Ministerul Sănătății tot ar fi mulțumit. Modest, fără emfază, cu o voce puțin sonoră, ministrul oncolog și-a măsurat forțele cu o mare ambiție. Să schimbe clasamentul rușinos în care România – nu pot să zic strălucește când e vorba de negru, nu?! – se evidențiază ca având cea mai mare mortalitate prin cancerul de col uterin din Europa. De ȘASE ORI ori mai mare ca media europeană.
În România se înregistrează anual 3.000 de cazuri noi și 40.000 de femei – cât populația Mangaliei sau a Câmpulungului – au acest diagnostic. Mii de copiii rămân fără mame, mii de bărbați fără soții și alte mii de părinți fără fiice. E un clasament sinistru care stă așa, sub preș, ușor ascuns de ochii publicului, în ceața aceea de date, sub zâmbetul nedumerit și datul din umeri al autorităților: “Nu știm, nu putem, n-avem statistici, n-avem bani!”. Același dat din umeri care e răspunsul la întrebarea cât e mortalitatea prin cancer în România. Și la multe altele!
Așa cum abia acum, în urma unui adevărat cataclism politic, am aflat câți români buni de muncă sunt în străinătate – 3.050.000 – așa poate vom afla și catastrofalele cifre rezultate ale dezinteresului de ani de zile pentru sănătate.
Ministerul Sănătății a trimis un comunicat frumos intitulat simplu: “Testare Babeș Papanicolau, gratuită”, în care anunță că de la 1 septembrie demarează screeningul a șase milioane de femei, pe parcursul a cinci ani, care ar trebui să limpezească, după câțiva ani în care vom vedea o explozie de cazuri, situația în acest domeniu.
Programul Naţional de screening gratuit pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin începe în zece judeţe din Transilvania – Arad, Bihor, Caraş-Severin, Bistriţa, Cluj, Hunedoara, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Timiş – urmând să fie cât de curând funcțional la nivel naţional.
Pacienta se prezintă la medicul de familie, acesta o înscrie în program, primește un formular cu care se duce la centrele de recoltare admise, iar rezultatul citit de specialiști este transmis la cabinetul medicului de familie pentru a fi prezentat pacientei. Pentru acest an bugetul este de 66 milioane de lei – 14,6 milioane de euro – din fondurile Ministerului Sănătăţii. Pare simplu, nu? Oul lui Columb, și nici nu costă foarte mult!
Prețul unui kilometru de autostradă variază între 3 şi 8 milioane de euro. Cu doi km de autostradă pe an, în cinci ani salvăm de la moarte populația unui oraș de dimensiuni medii. Să merg cu calculele și mai departe?! Să aflu printr-o simplă împărțire cât costă viața unei femei în România?
Nu, chiar nu vreau asta. Mi-e teamă că iese extrem de puțin!
Și foarte departe de adevăr!