Luiza Spiru: Singurul secret îl reprezintă predicţia şi prevenţia

0

Johana Toma

Luiza Spiru, Preşedintele EPMA România (European Association for Predictive, Preventive & Personalized Medicine), vorbeşte despre importanţa cunoaşterii omului din punct de vedere holistic, despre medicina integrată și despre noul mod de abordare a pacientului. În opinia sa, vârstnicul trebuie să beneficieze de o grijă sporită, acesta fiind în centrul atenţiei societăţilor dezvoltate. >>>

– Ce calităţi trebuie să aibă cei care fac predicţie şi prevenţie şi care este mesajul dumneavoastră legat de acest concept  ?

Cei care aleg această cale trebuie să fie tineri, să iubească omul şi, mai ales, vârstnicul şi trebuie să-l respecte. Pentru că în predicţie şi prevenţie se lucreză cu segmentul de vârstă de peste 30 de ani. Ei trebuie să fie neliniştiti, cum îmi place să-i numesc, din punct de vedere al cunoaşterii. Neliniştiţi pe o direcţie pozitivă. Să fie tineri sau să aibă foarte multe competenţe profesionale. Aici vorbim de categoria celor care au peste 40 de ani, dar care au trecut prin mai multe centre internaţionale de formare profesională. Numai având o experienţă debordantă poţi să înţelegi lucrurile de sus în jos. Şi nu invers. Până nu înveţi să descoperi fiinţa umană de la creier în jos înseamnă că nu ştii să faci predicţie, prevenţie. Până nu înveţi să lucrezi cu sufletul omului, cu ceea ce înseamnă inteligenţa emoțională, şi abia apoi inteligenţa raţională, cu tot ceea ce înseamnă manifestare a activităţii corticale, a activităţii fiecărui organ.

44_45_1

– Cum aţi diagnostica sistemul de sănătate din România ?

– Îmi face foarte rău să vorbesc despre sistemul de sănătate din România pentru că nu pot decât să remarc cu tristeţe ceea ce se intâmplă. Este, însă, o evoluţie firească a tot ceea ce nu s-a făcut în ultimii ani, a tot ceea ce nu s-a înţeles. De aceea, oamenii care cu adevărat ştiu ce înseamnă dinamica actului medical şi a gândirii medicale înţeleg că este momentul să vorbim despre predicţie şi prevenţie.

Această nouă concepţie medicală, care până la urmă se bazează pe conceptul de medicină integrată, are  criterii destul de clare. Are în vedere, în primul rând, educaţia şi formarea fiecărui individ în parte, a omului de rând care trebuie să ştie ce este de făcut din timp.

În al doilea rând, se cere formarea noastră, a celor care acordăm acest tip de servicii. Acest lucru nu este uşor de făcut pentru că trebuie demolate principii tradiţionaliste, vorbim deci, la nivelul medicului, de un “brainwash”. La baza învăţământului medical se află acest tip de educaţie bazată pe tratarea sistemului. Ori aceasta trebuie schimbată cu o abordare holistic integrată, axată pe un tratament individualizat.

– Ce este nou în medicină ?

– Astăzi se pune problema tratamentului şi diagnozei personalizate, fapt posibil doar dacă ai o viziune de ansamblu a problematicilor. Am ajuns la experienţa aceasta şi la acest concept datorită faptului că am urmat trei specializări, nu una. Acest lucru m-a ajutat să înţeleg.

Prima este medicina internă, a doua este geriatria-gerontologia şi a treia, gerontopsihiatria. Cele din urmă le-am făcut în Suedia, la Stockholm şi în Franţa, la Toulouse. Mi-au fost aproape preşedintele organizaţiei inernaţionale pe care, de altfel, o reprezint în România şi preşedintele gerontopolului francez. El a reuşit, alături de președintele Sarkozy, să creeze în Franţa prima astfel de structură constituită de un lider de opinie bazată pe predicţie şi prevenţie, având, binenţeles, şi sprijinul şi atenţia specialiştilor din Franţa.

În România, conceptele de geriatrie şi  de diagnostic specializat au căzut în desuetudine. Vârstnicul este copleşit de problemele economice, sociale şi, mai nou, de problema supravieţuirii.

Toate acestea au dus şi la periclitarea a ceea ce, până la urmă, este o valoare naţională. În 1996, când am început cursurile în Suedia, se uitau la mine ca la o rara avis pentru că ştiau că vin dintr-o ţară cu tradiţie în domeniu. Ei nu aveau asta atunci, dar, în câţiva ani, datorită faptului că acordă interes acestui segment, datorită faptului că societatea de acolo este foarte dezvoltată, au ajuns ca vârstnicului să-i dea o atenţie sporită. Acesta nu mai are aceeaşi definiţie pe care o avea acum 50 de ani. Iar România a uitat să facă asta.

Acum, de la vârsta de 70 ani, se consideră că omul intră în perioada de aur a ceea ce înseamnă îmbătrânirea creierului şi a corpului. Vârsta de aur înseamnă că ai încă un imens potenţial de a însemna şi reprezenta ceva în societate.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

About Author

Medica Academica

Comments are closed.