Tarus Media Health Events a organizat în perioada 6-7 octombrie cea de-a treia ediţie a conferinţei internaţionale „Chronic Disease and Health Management”. Evenimentul a avut loc în acest an după Summitul Naţiunilor Unite, din septembrie, de la New York. Conferinţa s-a desfăşurat sub patronajul Ministerului Sănătăţii. >>>
Au participat peste 150 de medici, manageri de spitale, decidenţi din toate segmentele sectorului de sănătate, inclusiv reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai unor instituţii internaţionale cu autoritate în domeniul politicilor sanitare.
Ce viitor are Health Technology Assessment în România?
Sesiunea dedicată HTA – Health Technology Assessment a generat discuţii şi soluţii valoroase pentru eficientizarea sistemului medical românesc. Specialiştii străini în HTA au prezentat modele din mai multe ţări europene unde HTA a contribuit esenţial la eficientizarea sistemelor de sănătate.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, a demonstrat necesitatea adoptării HTA şi a anunţat înființarea Agenției Naționale pentru Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA-Health Technology Assessment).
Agenția Națională pentru Evaluarea Tehnologiilor Medicale ar trebui să fie o instituție independentă, la început cu rol consultativ, urmând ca apoi să aibă și rol decizional.
„Avem nevoie de evaluarea tehnologiilor medicale pentru că în România se vorbește prea mult și se știe prea puțin, și trebuie să se înțeleagă că acest pas înseamnă mai bine pentru pacient și nu este împotriva companiilor”, a spus dr. Sorin Popescu, Corporate Affairs Manager Amgen, liderul mondial în domeniul biotehnologiei.
Sesiunea dedicată HTA a fost moderată de dr. Krzysztof Landa, președinte Watch Healthcare Foundation, CEO Metirum L.A., General Partner HTA Audit, Polonia. Landa a atras atenţia asupra riscului ca autorităţile din sănătate să ia decizii greșite în lipsa mecanismelor HTA, pentru că nu există perspectivă asupra valorilor și necesităților reale din sistem.
Specialiștii în HTA vor fi pregătiți în cadrul Școlii Naționale de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București. Potrivit directorului general al instituţiei, prof. dr. Cristian Vlădescu, „această structură organizațională trebuie să fie independentă de factorul decizional. Evaluarea tehnologiilor medicale va schimba regulile jocului, deciziile vor deveni explicite, bazate pe dovezi reale”.
HTA şi bolile cronice
Noile indicaţii terapeutice în managementul bolilor hepatice cronice au fost prezentate de prof. dr. Irinel Popescu. Aplicând principiile HTA, domnia sa a analizat din perspectiva raportului cost-eficienţă variantele de tratament pentru hepatitele B şi C. Concluzia: creşterea eficacităţii şi minimalizarea efectelor adverse şi a costurilor vor fi o provocare pentru clinicienii care doresc să ofere tratamentul cel mai bun pacienţilor lor.
În acelaşi registru al cost-eficienţei a prezentat şi prof.dr. Mihai Lucan una dintre dilemele sistemului medical românesc: insuficiența renală cronică decompensată. Concluzia: transplantul renal este mai eficient economic şi medical decât dializa.
Dr. Florian Berghea, secretar general al Societăţii Române de Reumatologie, a sugerat realizarea unei mini-evaluări a tehnologiilor de sănătate care poate fi derulată în cadrul oricărui consumator de tehnică medicală. „De ce un spital trebuie să aștepte crearea unei agenții când, dacă sunt puse la dispoziție date economice și se strâng cei mai buni specialiști într-un domeniu, se poate stabili un protocol de mini-evaluare?! A alege din start produsul cel mai ieftin e o decizie greșită”, a spus dr. Berghea.
Conf. dr. Daniel Grigorie, din cadrul Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon”, a dezvoltat şi prezentat un model de evaluare a tehnologiilor medicale pentru riscul individual de fractură în cazul femeilor care au depășit vârsta de 50 de ani, particularizat pentru pacientele cu osteoporoză şi osteopenie din România. Cu ajutorul modelului FRAX specific românesc, disponibil pe site-ul Centrului OMS pentru osteoporoză, pacienții își pot calcula riscul de fractură pentru următorii zece ani sau medicii de familie pot face acest lucru pentru pacienții lor, proces care durează doar câteva minute.
Dr. Iulia Kulcsar, Coordonator Naţional de prevenţie cardiovasculară, Societatea Română de Cardiologie, a prezentat situaţia din România – statistici şi acţiuni pe termen scurt şi lung privind prevenţia bolilor cardiovasculare. Domnia sa a făcut în permanenţă referire la modul în care România trebuie să se raporteze la contextul european în programele de prevenţie a bolilor cardiovasculare.
Priorităţile ministrului sănătăţii
Prezent la cea de-a treia ediţie a conferinţei internaţionale „Chronic Disease and Health Management – Investiție în calitatea sănătăţii”, ministrul Sănătății, conf. dr. Ritli Ladislau, a anunțat câteva dintre priorităţile ministerului pentru anul 2012: programe regionale de screening pentru tipurile de cancer care fac cele mai multe victime (cancer de col uterin, colorectal, mamar), campanii de informare a populației în legătură cu factorii de risc pentru cancer și constituirea unui Registru Național de Cancer. În ceea ce priveşte bolile cronice, ministrul Sănătăţii crede că un management eficient al acestora implică interdisciplinaritate şi este sarcina întregii societăți, a factorilor economici, sociali și politici, care trebuie să colaboreze în acest demers.
Politici europene şi româneşti
În aceeaşi notă a fost şi prezentarea policy officer-ului de la Comisia Europeană, Francisca Garcia Lizana, ce a oferit exemplul unor state precum Danemarca, Spania sau Portugalia, care au obținut un mai bun management al bolilor cronice printr-o abordare multidisciplinară. Concret, managementul bolilor cronice se face cu echipe de medici şi asistente de diverse specialități, dar și prin implementarea unor sisteme de telemedicină.
„Bolile cronice nu vor dispărea pur și simplu. Scopul sistemelor de sănătate este acum de a îmbunătăți cât mai mult calitatea vieții pacienților și de a le diminua simptomele. Pentru îmbunătățirea managementului bolilor cronice în România ar trebui să se înceapă cu o analiză a ineficiențelor. Trebuie să clarificați care sunt provocările mediului local în primul rând, dar și care sunt elementele pe care vă puteți baza”, a spus Ellen Nolte, director Health and Healthcare Policy Programme, RAND Europe.
Horia Cristian, secretar al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a vorbit despre necesitatea ca sistemul medical românesc să fie transformat, asimilând managementul medical unor modele de business. „Plata per serviciu nu funcționează în România, iar acest sistem va continua să toace bani pentru că medicii vor fi tentați să ofere mai multe servicii pentru a câștiga mai mulți bani”, a spus Horia Cristian.
Restructurarea sistemului de sănătate pentru confruntarea cu “epidemia” de boli cronice – urgenţa secolului 21 a fost tema pe care a ales să conferenţieze dr. Mircea Olteanu, prim vice-preşedinte, Asociaţia Spitalelor din România. Domnia sa a făcut o amplă analiză a situaţiei din România, comparativ cu alte ţări din UE, oferind câteva reguli care trebuie urmate pentru restructurarea sistemului sanitar românesc.
Know-how-ul industriei
Bart de Witte, CEE Healthcare Industry Leader/Business Development Executive, IBM, Slovacia, a prezentat un sistem IT de expertiză care asistă medicii în stabilirea diagnosticului și în luarea deciziei de tratament pe baza rezultatelor centralizate ale studiilor medicale dintr-o specialitate anume. După implementarea acestui sistem la Sequoia Hospital, SUA, mortalitatea a scăzut cu 50%. IBM are în derulare în prezent proiecte în țări precum Cehia sau Slovacia. „În România nu putem începe discuția pentru un astfel de sistem până nu avem garanția că găsim deschiderea necesară”, a concluzionat reprezentantul IBM.
Vocea pacienţilor
Dorica Dan, vicepreşedinte EURORDIS, a vorbit din perspectiva instituţiilor europene despre parteneriatul autorităţi-pacienţi în elaborarea politicilor de sănătate şi îngrijiri. Despre demnitate şi respect, despre drepturile supravieţuitoarelor cancerului mamar a vorbit Raluca Blaga, Societatea Română de Cancer Cluj-Napoca.
NOU la CDM
La cea de-a treia ediţie a conferinţei “Chronic Disease and Health Management – Investiție în calitatea sănătății” a fost lansată Alianța pentru Managementul Bolilor Cronice în România. „Recomandăm integrarea sistemelor de îngrijire a bolnavilor cronici, iar în ceea ce privește finanțarea, au apărut modele furnizate de organizații internaționale care ar trebui luate în considerare. Este mai bine plătită amputarea unui picior decât prevenirea ei; pentru prevenție plata este nesemnificativă”, a atras atenția dr. Mircea Olteanu, prim vice-președinte în cadrul Asociației Spitalelor din România. Alianța pentru Managementul Bolilor Cronice din România va fi afiliată la organismele internaționale de profil. <<<
Mulţumim partenerilor:
Amgen România
Sanofi-Aventis
IBM România
Ipsen Pharma
Janssen
AstraZeneca
Novartis Oncology
Lundbeck Export
Servier Pharma
System Plus
