Deși se derulează proiecte pentru atenuarea impactului bolilor cardiovasculare, iar cardiologii încearcă să sensibilizeze autoritățile pentru “a îmblânzi” statisticile, care ne plasează pe ultimele locuri în Europa de ani buni, rezultatele deocamdată se lasă așteptate. Pentru a vedea ce putem face pentru a reduce mortalitatea prin boli cardiovasculare, vorbim cu prof. Elisabeta Bădilă, secretar general al Societății Române de Cardiologie (SRC). Iar titlul interviului este chiar sloganul legat de Ziua mondială de luptă împotriva HTA, care trebuie diseminat pentru ca pacienții să conștientizeze impactul celei mai frecvente dintre boli.
În raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană publicat de Comisia Europeană în decembrie 2021, România este pe primul loc la mortalitatea din cauze tratabile, și pe locul 3 la mortalitatea din cauze prevenibile. În cât timp țara noastră ar putea părăsi această poziție? Care ar fi măsurile care se impun?
Această rată crescută a mortalității, atât din cauze tratabile, cât și prevenibile, este determinată în mare parte de patologia cardio- și cerebrovasculară care, din păcate, este “bogat” reprezentată la momentul actual și conferă țării noastre statutul de “risc foarte înalt” cardiovascular în rândul țărilor europene. Până când nu vom conștientiza că o populație sănătoasă sau o populație cu risc cardiovascular cât mai mic nu se obține decât atunci când măsurile de prevenție se implementează de la o vârstă cât mai fragedă, nu vom reuși să părăsim “poziția fruntașă”.
Măsurile care ar putea duce la scăderea mortalității prin aceste cauze stau la îndemâna tuturor. O alimentație cu o cantitate mai redusă de sare, reducerea consumului de alcool în general și a consumului exagerat ocazional, renunțarea la fumat, creșterea nivelului de activitate fizică zilnică și impunerea unui program regulat de mișcare, igiena somnului, scăderea în greutate în cazul persoanelor supraponderale sau obeze, măsurarea tensiunii arteriale chiar și atunci când știm că nu suntem hipertensivi, efectuarea periodică a unor analize uzuale (glicemie, colesterol total și fracțiunile lui, trigliceride, hemoleucograma), un screening de rutină când sunt prezenți anumiți factori de risc – de exemplu o radiografie pulmonară la un fumător, o colonoscopie după vârsta de 45 ani – sunt pași simpli care pot conduce la rezultate benefice. Nu în ultimul rând, dacă există factori de risc cu un nivel care impune tratament sau boala cardiovasculară e deja instalată, consultul medical devine obligatoriu pentru inițierea și monitorizarea tratamentului.
Să nu uităm că sunt în derulare programe de prevenție cu implicarea Societății Române de Cardiologie (SRC), intens mediatizate: programul de renunțare la fumat – “Inițiativa 2035 – Prima generație fără tutun”; programul de depistare precoce a hipertensiunii arteriale – “Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #Pentru că așa spun eu”. Se adaugă programele și evenimentele desfășurate constant de Fundația Română a Inimii, iar din 2020 SRC participă, alături de alți parteneri (Institutul Național de Sănătate Publică, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România), la implementarea proiectului: “Totul pentru inima ta – Program de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovascular”.
Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces, internare în spital şi handicap fizic la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice atât în România, cât şi în UE. Credeți ca ar fi posibilă derularea unui proiect național de diagnosticare precoce a bolilor cardiovasculare și în special a HTA?
Societatea Română de Cardiologie și Grupul de Lucru de Hipertensiune arterială din cadrul acesteia – al cărui președinte eram în 2019 – au inițiat proiectul “Mergi și măsoară‑ți tensiunea arterială! #Pentru că așa spun eu”, proiect care se află încă în desfășurare și care are ca obiectiv principal formarea unor comunități de indivizi mai informați, mai sănătoși. Prin mijloace precum mass media, medii de socializare, prelegeri ținute în școli, în grupuri civice și nu numai, ne dorim să avem oameni mai bine informați, dar și mai preocupați de propria sănătate și de a celor din jur. Scopul proiectului este simplu: măsurarea tensiunii arteriale chiar și atunci când nu ai o problemă îți poate salva viața! Cei tineri trebuie să aplice pentru ei această recomandare dar, în același timp, să fie preocupați de sănătatea celor mai în vârstă și să verifice că și aceștia își măsoară tensiunea arterială. Proiectul este în al cincilea an de desfășurare și sperăm că mesajul a ajuns la cât mai multe persoane și că este deja pus în practică.
Un alt program de screening în desfășurare, “Totul pentru inima ta”, va contribui la identificarea mai multor factori de risc cardiovasculari, printre care și HTA.
În vederea diagnosticării precoce a hipertensiunii arteriale și a conștientizării efectelor acestui “ucigaș tăcut”, cum e numit adesea, este însă necesară o implicare cât mai activă și a medicilor din cât mai multe specialități, atât din mediul urban, cât și din rural. În cabinetele medicilor de familie poate fi inițiat un program de screening, pot fi oferite materiale pentru educație, însă poate fi luată în considerare și organizarea unor caravane care să ajungă în zone defavorizate.
Probabil că cea mai cost-eficientă metodă la momentul actual în diagnosticul HTA este auto-măsurarea la domiciliu, cu tensiometre electronice validate, preferabil cu utilizare la nivelul brațului și doar excepțional cu tensiometru care se poziționează la nivelul pumnului.
Conform datelor disponibile, HTA determină cele mai multe decese prin boli cardiovasculare în România
și în Europa – peste 62%. Studiul SEPHAR ne-a arătat nivelul prevalenței HTA la noi. Ce strategii, metode, măsuri ar mai fi necesare pentru a vedea progrese cuantificabile în prevenția HTA?
Strategia naţională pentru combaterea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, aflată în curs de elaborare, va avea o parte bine reprezentată dedicată prevenției. Implicarea a cât mai multor factori decizionali este esențială pentru reușita acesteia. Este necesară reducerea cantității de sare din alimentele procesate la nivel de industrie națională, este necesară promovarea activității fizice încă din clasele primare sau chiar dinainte de a merge la școală. Trebuie să-i reînvățăm pe copii semnificația proverbului latin “Mens sana in corpore sano!” Trebuie să găsim soluții suplimentare pentru renunțarea la fumat și la consumul de alcool. Să promovăm măcar mersul pe jos, dacă altă activitate fizică nu este la îndemână. Educația despre HTA și despre infarctul de miocard trebuie să înceapă încă din copilărie și din școală.
Luna mai este dedicată hipertensiunii arteriale în întreaga lume, iar data de 17 mai este declarată Ziua mondială de luptă împotriva HTA. Sloganul de anul acesta este: “Măsurați-vă tensiunea arterială cu acuratețe, controlați-o, trăiți mai mult!”
Extrem de important este să întreținem pe termen lung rezultatele obținute. Menținerea unei aderențe crescute la tratament este probabil una dintre cele mai mari provocări pentru medic și pacient. Adoptarea unei scheme terapeutice cât mai simplificate, crearea unei relații medic – pacient bazate pe încredere sunt elemente simple care ne pot ajuta.
Conform ultimelor date Eurostat, situația factorilor de risc privind BCV și HTA în țara noastră este îngrijorătoare: la sedentarism ocupăm locul 5 în UE – 62% din populație nu face sport, la consumul de alcool la adulți ocupăm locul 5 în UE, la consumul de legume și fructe la adulți suntem pe ultimul loc în UE, iar fumatul la adolescenți e în creștere. Considerați că ar fi necesare metode adaptate specificului țării noastre pentru a crește eficiența prevenției BCV și HTA?
Hipertensiunea arterială este o afecțiune frecvent asimptomatică. De aceea, singura modalitate de a o depista este prin măsurarea periodică a tensiunii arteriale. Acest lucru poate fi efectuat cu ușurință cu ajutorul aparatelor automate de măsurare a tensiunii arteriale, respectând însă câteva reguli simple. Reducerea cantității de sare din alimentele procesate ca politică națională ar fi cu siguranță utilă, având în vedere consumul ridicat la nivelul țării noastre. De asemenea, efectuarea măcar o dată pe an a analizelor uzuale de sânge poate fi utilă în depistarea altor probleme de sănătate. Ținând însă cont de faptul că în mediul rural există un deficit de medici, de aparatură medicală și de cabinete medicale, strategiile trebuie ajustate așa încât să putem veni și în ajutor celor care locuiesc în aceste zone.
Sunteți secretarul general al SRC. Ați participat în decursul anilor la elaborarea de strategii și proiecte privind prevenția și diagnosticul precoce al BCV. Cum vedeți colaborarea multidisciplinară a SRC cu alte societăți medicale pentru prevenția și diagnosticul precoce al BCV și HTA?
Societățile de Neurologie, Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Nefrologie, Chirurgie Cardiovasculară, Medicină Internă, Medicină de Familie, Endocrinologie, Pneumologie, Oncologie, prin reprezentanții lor, sunt periodic invitate la discuții având ca punct comun de interes boala cardiovasculară și hipertensiunea arterială. Toți colegii din specialitățile menționate, și nu numai ei, tratează pacienți hipertensivi. Trebuie deci, printr-un efort comun, să reușim să controlăm cât mai bine această patologie.
Cum ar putea crește gradul de conștientizare la nivelul populației a beneficiilor diagnosticării precoce a HTA? Spun asta pentru că toată familia suferă din punct de vedere emoțional, economic, social, atunci când cineva din familie face un AVC sau are o altă boală cardiovasculară gravă.
Pe termen lung, valorile tensionale persistent crescute pot produce multiple efecte nefaste. Cele mai de temut complicații ale hipertensiunii arteriale sunt infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, insuficiența renală ajunsă în stadiul de dializă. După un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, pacienții pot rămâne cu sechele care afectează atât calitatea vieții acestora, cât și a familiei. Povara socială și economică în aceste cazuri este importantă. Din păcate, de cele mai multe ori, importanța prevenției și a diagnosticării precoce este conștientizată abia după producerea unui eveniment. Poate că ar merita concepute materiale educaționale care, dincolo de mesajele importante scrise, să fie ilustrate cu interviuri și imagini ale unor pacienți care au suferit o complicație care le-a afectat calitatea vieții. Vederea unui pacient care a suferit un accident vascular cerebral, care a rămas cu pareză sau paralizie, care nu se poate autoîngriji, ar putea avea un impact emoțional suficient de mare cât să determine un individ sănătos să-și măsoare tensiunea arterială și să se trateze sub supraveghere medicală.
Ce beneficii pot aduce noile tehnologii și echipamente medicale din sfera cardiologiei în prevenția, diagnosticul precoce a BCV și HTA, dar mai ales în tratamentul afecțiunilor cardiovasculare? Cum vedeți perspectiva pentru secția de cardiologie pe care o conduceți la Spitalul Colentina?
Ultimii ani au adus în practica noastră zilnică necesitatea utilizării mai multor tehnologii medicale și aparate decât în anii anteriori. Ghidurile elaborate de Societatea Europeană de Cardiologie și preluate și la nivelul țării noastre prin Societatea Română de Cardiologie oferă o serie de recomandări bazate pe investigații care, din păcate, nu pot fi efectuate în orice unitate sanitară din țară. AngioCT coronarian, imagistica intravasculară, rezonanța magnetică cardiacă, scintigrafia miocardică sau pulmonară, uneori chiar angiografia clasică reprezintă încă investigații limitate în multe spitale și implică colaborare cu alte instituții și timpi mai lungi de așteptare pentru pacienți. Dincolo de noi tehnologii și echipamente, subliniez importanța unei anamneze corecte și a unui examen obiectiv complet, pentru că numai așa putem stabili necesitatea investigațiilor ulterioare.
În ceea ce privește Spitalul Clinic Colentina, Secția de Cardiologie pe care am preluat-o de la Dl. Prof. Gheorghe – Andrei Dan este excelent “dotată” în primul rând uman, colegii cardiologi având preocupări care ne permit să acoperim cea mai mare parte a patologiei din practica clinică, de la investigații de bază la teste și intervenții mai complicate (studiu electro-fiziologic, ablații aritmii, montare stimulatoare și defibrilatoare, angiografie coronariană și periferică cu montare stenturi, CPET – testare cardiopulmonară la efort). O mențiune specială aș face despre Unitatea de sincopă – Evaluarea și tratamentul sincopelor și intoleranțelor ortostatice, pentru că este singurul centru din zona de sud a României conform standardelor European Heart Rhythm Association.
Un alt aspect important al activității noastre este posibilitatea evaluărilor multidisciplinare, orientarea preocupărilor colegilor către noi specialități emergente de tipul cardio-oncologiei, cardio-reumatologiei, cardio-neurologiei, dar și colaborarea cu celelalte secții din spital. Ca și perspective de viitor aș dori în primul rând să lărgim laboratorul de angiografie (care funcționează în prezent cu un singur coleg) și să suplimentăm dotarea laboratorului de ecocardiografie. Nu în ultimul rând, având în vedere expertiza diferiților colegi pe subdomenii de specialitate, mă gândesc să aplicăm pentru centre de excelență reunoscute ale Societății Europene sau Asociațiilor acesteia.
Cardio-Oncologia se prefigurează a fi o nouă supraspecializare a cardiologului. Care sunt preocupările dvs. privind cardio-oncologia și orientările ESC pentru acest domeniu?
Cardio-oncologia reprezintă un domeniu ofertant de activitate, atât prin prisma prevalenței în creștere a patologiei oncologice la nivel național, cât și prin elementul local a instituției în care lucrez, în spital existând două secții de hematologie în care predomină patologia oncologică, un compartiment de spitalizare de zi oncologie, secția de gastro-enterologie care de asemenea are în evidență pacienți oncologici. Ghidul 2022 al Societății Europene de Cardiologie are recomandări clare în ceea ce privește pacienții cu neoplazii, iar acești pacienți nu pot fi îngrijiți decât prin crearea unor echipe în care să se discute deciziile pas cu pas.
Cum vedeți implicarea noilor generații de absolvenți de medicină la educarea populației cu privire la nevoia de prevenție și diagnostic precoce a BCV și HTA?
Noile generații au avantajul că pot utiliza multiple aplicații sau platforme pentru a transmite un mesaj educațional către un număr foarte mare de persoane. Educarea publicului poate începe în mediul online, prin abordarea unor subiecte medicale și stârnirea interesului populației asupra acestor teme, însă vizita la medic este esențială pentru a continua acest proces, fiind necesară examinarea minuțioasă a pacientului, dar și efectuarea unor investigații suplimentare, personalizate, în funcție de profilul pacientului.
Pentru ca membrii noii generații să educe populația cu privire la nevoia de prevenție și diagnostic precoce în boala cardiovasculară, trebuie ca ei înșiși să fie exemple în acest sens: să promoveze prin exemplul personal stilul de viață sănătos, cu toate aspectele lui, să învețe să stea de vorbă cu pacienții, să fie empatici, să le câștige încrederea.
La finalul interviului, vă rog să transmiteți mesajul dvs. tinerilor medici cardiologi și interniști dornici să se implice în consolidarea sistemului de sănătate din țara noastră.
În contextul întrebării, aș încheia citându-l pe Winston Churchill, care spunea: “Nu forța sau inteligența este cheia pentru a ne debloca potențialul, ci efortul continuu!”.
image description
