Tratamentul bolnavilor de hepatită și medicația imunosupresoare pentru bolnavii transplantați rămâne compensată sută la sută de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a spus Gheorghe Tache, de la Asociația Transplantaților din România, prezent la Simpozionul “Hepatitele virale – de la prevenție la transplant”. De asemenea, sunt decontate și o serie de analize pentru evaluarea răspunsului la tratamentul antiviral, una din analizele decontate de CNAS din luna iunie fiind cea de evaluare a fibrozei prin Fibromax la 6 luni de la începerea tratamentului. Simpozionul, organizat de Asociația de Pacienți “Sano-hep” la Spitalul Fundeni la începutul lunii octombrie, a reunit pacienții cu hepatită, dar și pe cei care au suferit transplant hepatic sau se află încă pe listele de așteptare pentru transplant, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, medici de familie, medici specialiști din acest domeniu și specialiști implicați în activitatea de transplant hepatic de la Spitalul Fundeni, coordonată de prof. univ. dr. Irinel Popescu. Pacienții au aflat mai multe despre tratamentele și schemele de tratament care sunt disponibile în România la acest moment, analizele și investigațiile decontate de CNAS, modificări recente făcute de CNAS pentru a extinde accesul pacienților la tratament. “În acest an au intrat la tratament mai mult cu 600 de pacienți față de anul trecut, perioada de așteptare în București fiind de 6 -8 luni”, a spus Gheorghe Ionescu, președintele Sano‑hep. Prof. Dr. Radu Voiosu a prezentat pacienților o comunicare despre rezistența la Lamivudină, considerat ca tratament de primă intenție alături de Interferon-pegylat în hepatita B, explicând că tratamentul trebuie condus astfel încât să poată fi tratați cât mai mulți pacienți. Bineînțeles, pacienții rezistenți la tratamentul de primă intenție trebuie să aibă acces la un tratament eficient, adecvat, chiar dacă e de patru ori mai scump. “Nu economie, dar nici risipă. Un echilibru cred că poate asigura ca un număr cât mai mare de pacienți să fie tratați” a punctat prof. Radu Voiosu. Dr. Secil Omer, de la Spitalul “Sf. Ioan”, a prezentat modificările protocolului CNAS în tratamentul hepatitei, apreciind că acesta a fost “nuanțat”, cu efecte pozitive asupra pacienților. El a subliniat că testele virologice au ajuns să aibă 95% din acuratețea biopsiei și există țări, precum Franța, în care există tendința de a se renunța la puncția hepatică. Prof. Ileana Constantinescu a spus că România este pe ultimul loc în donarea de organe în Europa și este necesară derularea unor programe de conștientizare a populației privind această problemă. Dr. Doina Hrehoreț, chirurg în echipa de transplant hepatic, a prezentat particularitățile tratamentului post-transplant și necesitățile terapeutice ale acestor pacienți, precum și eforturile făcute pentru ca CNAS să mențină medicația adecvată pentru bolnavii transplantați.
Sano-hep are 442 de membri în București, alte organizații active fiind cele din Brașov și Iași. Asociația Transplantaților din România cuprinde pacienții cu diferite tipuri de transplant, în total 1 250 de membri, cei mai mulți fiind cei cu transplant renal.
Delia Budurcă
