Provocările continuă în jocul creat de criza economică. Pentru etapa din 2010 se trasează noi direcţii de actiune din partea factorilor de decizie. În acest context, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) propune o serie de măsuri benefice piaţa de medicamente din România.
Deşi resursele publice alocate sănătăţii în România au crescut, în ultimii ani, în valoare absolută, ponderea acestora, în termeni reali, a rămas undeva între 3 și 4% din PIB, fiind printre cele mai mici din Europa şi reprezintă, în continuare, mai puţin de jumătate din cât se alocă, în medie, în Uniunea Europeană.
La 1 aprilie 2009 s-a introdus o reglementare de preţ prin OMS 75 care aliniază preţul medicamentelor în România la nivelul minim european şi le îngheaţă pentru o perioadă de un an la un curs de schimb de 4 RON/EUR.
Mai mult, s-a făcut o reaşezare a marjelor de farmacie şi distribuţie, blocând fluxul de lichidităţi şi crescând costurile de operare pe piaţa farmaceutică a agenţilor economici. De asemenea, s-a introdus o referenţiere originale- generice, în sensul că brutul generic nu poate fi mai mare de 65 % din cel al originalului, iar într-o fază ulterioară preţul originalului trebuie să scadă la maxim 35 % peste primul generic.
Luând în considerare contextul actual economic şi social, industria este gata să susţină un pachet de măsuri de finanțare a sistemului, pe perioada de criză, între care și un sistem de clawback, după normele europene, adaptat la realitățile românești.
Daniel Popescu
Director Relații Publice Eli Lilly(Eli Lilly deține în prezent președinția Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente)
În perioada august-septembrie 2009 s-a constatat lipsa lichidităţilor din sistem, criza intrând astfel în scenă. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a constatat că nu mai are suficiente fonduri pentru a acoperi cheltuielile până la sfârşitul anului şi, de asemenea, că, pentru 2010, previziunile privind alocarea bugetară nu sunt tocmai favorabile. Ca răspuns, Guvernul a decis, la 1 octombrie 2009, o rectificare bugetară, prin care s-au alocat suficienţi bani pentru plata trimestrului 4 (salarii, spitale, servicii medicale) şi s-a amânat plata pentru produsele farmaceutice.
Concomitent, s-a introdus un aşa-zis “sistem de clawback”. De fapt, vorbim despre o suprataxare a cifrei de afaceri în industria farma în forma sa actuală. Luând în considerare contextul actual economic şi social, industria este gata să susţină un sistem de clawback, după norme europene. Din acest motiv, ARPIM şi-a oferit disponibilitatea către toţi factorii decizionali (de exemplu, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) pentru a discuta implementarea, în 2010, a unui sistem viabil de clawback bazat pe principii europene, dublat de o politică corectă de preţ, care să permită susţinerea de către producători a unor termene de plată prelungite. Aceasta ar ajuta sistemul să echilibreze, în perioada crizei, capitolul de cheltuieli cu medicamentele.
În condiţiile în care alocarea bugetară, în 2009, ca procent din PIB, a fost făcută sub nivelul celei din 2008, iar pentru 2010 se prevede o altă scădere, ARPIM estimează că datoriile rostogolite de anul acesta nu vor putea fi plătite fără a lăsa sistemul golit de resurse la jumătatea anului viitor. Prima măsură ar fi crearea unui grup de lucru multidisciplinar. A doua măsură urgentă ar fi alegerea unui model european implementat în România pe baza unor previziuni realiste. O a treia măsură ar fi alocarea unui procent minim de 4,5% din PIB, pe sănătate. Asta ar însemna, cel putin procentual, mai mulţi bani pe sănătate în 2010.
Dragos Damian,
Vicepresedinte APMGR
Mediul de afaceri cu medicamente a fost pe parcursul anului 2009, subiectul unui număr extrem de mare de reglementări fiscale, comerciale și sanitare, reglementări care au creat numeroase disfuncționalități și sincope în aprovizionarea populației. În marea majoritate a cazurilor, producătorii domestici de medicamente, reuniți in Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România, APMGR, și care pun în circulație circa 60% din volumul de medicamente, nu au fost consultați în privința introducerii respectivelor reglementări. Ultima reglementare de acest gen, Ordonanța de Urgență nr. 104 / 2009, care prevede aplicarea unei taxe (“claw-back“) asupra cifrei de afaceri, se consituie drept un impediment serios în desfă-șurarea unei activități comerciale normale precum și în calea unor investiții în dezvoltarea afacerii pe termen mediu.
APMGR reunește companii producătoare de medicamente generice care au facut în ultimii ani în România investiții de peste 1,5 miliarde euro, sunt mari contribuabili la bugetul de stat și angajatori de vârf ai domeniului de resort, având peste
7 500 de angajați în peste
10 site-uri de producție.
Reprezentanții industriei generice din România au prezentat guvernanților soluțiile privind creșterea accesibilității populației la servicii medicale și la medicamente:
–
reformularea interministerială (Ministerul Sănătății, Ministerul Industriei și Economiei, Ministerul Finanțelor Publice) pentru un termen lung a legislației din domeniul comercializării medicamentelor și asigurarea unui cadru legislativ transparent, consistent, coerent, predictibil și transpartinic, inspirat de practicile unor piețe similare cu cele ale României;
–
accelerarea accesului pe piață al medicamentelor generice, la prețuri accesibile, prin simplificarea proceselor de aprobare a prețului;
–
crearea unui mediu care să stimuleze – prin încurajare și nu prin sancționare – în mod real prescrierea, la nivel de medic și eliberarea, la nivel de farmacie, a medicamentelor generice;
–
revizuirea periodică și transparentă a listelor medicamentelor compensate și gratuite și a practicilor de referențiere, precum și alinierea lor la necesarul real de terapie al populației, bazat pe statisticile oficiale, precum și pe concluziile programului de evaluare a stării de sănătate a populației;
–
soluționarea definitivă a intervalelor lungi de decontare financiară a serviciilor medicale, care, în industria farmaceutică, au ajuns să depășească 250 de zile.
Subfinanţarea sistemului de sănătate în România
România se menţine pe ultimele locuri în Europa din punct de vedere al finanţării sistemului de sănătate. România nu cheltuie prea mult pentru sănătate: dimpotrivă, cu cheltuieli totale, în 2008, de 473 USD per capita este pe ultimul loc în UE şi pe unul din ultimele locuri în Europa, depăşind doar Ucraina şi Belarus. Un alt raport din anul 2007 situează România şi Albania pe ultimele două locuri.
Ritmul descoperirii de medicamente în industria farmaceutică globală a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele noi sunt tot mai rare şi mai dificil de pus pe piaţă. Concurenţa între producătorii R&D şi cei de generice se inteţeşte, iar guvernele (şi Comisia UE) încearcă să găsească acel echilibru delicat între susţinerea inovării şi preţurile acceptabile social. În România este nevoie de limitarea serviciilor şi medicamentelor oferite de stat, până la nivelul sustenabil financiar în limitele bugetului disponibil. Acest lucru se poate face prin stabilirea unor priorităţi de tratament la nivel naţional, identificând bolile frecvente şi care trebuie tratate prioritar. O soluţie care, într-adevăr, nu ar distorsiona piaţa ar fi înlocuirea reglementărilor de preţ cu inţelegeri cost-volum, recomandate şi în Raportul Comisiei Prezidenţiale.”
Sursa: Raportul SAR septembrie 2009 – Sfârşitul Medicamentelor
