Aproximativ 90% dintre cei care suferă de boala cronică de rinichi nu știu că au acest diagnostic, au afirmat medicii prezenți la dezbaterea ,,Legături primejdioase – Boala Cronică de Rinichi nu vine singură”. Boala Cronică de Rinichi (BCR) este o afecțiune progresivă, caracterizată prin scăderea funcției renale, fiind deseori asociată și cu un risc crescut de boală cardiovasculară sau cu accidentul vascular cerebral.
Specialiștii au menționat că stadiile incipiente ale BCR se succed fără ca pacientul să observe simptome, dar că investigații uzuale (RACU – raportul albumină/ creatinină urinară și RFGe – rata estimată de filtrare glomerulară) realizate la pacienții cu risc ar putea diagnostica timpuriu boala și ar putea preveni evoluția BCR către stadiile mai grave.
,,Este impardonabil ca în 2021 să avem pacienți cu BCR în stadii incipiente nediagnosticați. Nu ne dorim să diagnosticăm pacienți în stadiul 4”, a semnalat dr. Daciana Toma, medic primar medicină de familie, Secretar SNMF. Dr. Daciana Toma, a explicat: “Pe de o parte, nu avem simptomatologie, pe de altă parte în primele stadii este treaba mea ca medic să mă gândesc la BCR. La ora actuală, s-a dovedit faptul că vorbim de o triadă: cardio-reno-metabolic, le iei pe toate la pachet. Nu poți să te uiți doar dintr-o parte a acestei triade. Nu este suficient ca noi ca medicii să știm ce avem de făcut. Este foarte important să facem pacienții să înțeleagă cât de severă poate fi boala și care este riscul de a dezvolta BCR, adică de ce mă lupt eu să nu ajungă pacientul să aibă BCR. Dacă eu nu câștig pacientul în această luptă, atunci jumătate din luptă am pierdut-o. Dacă însă îl am de partea mea, vom găsi soluții pentru un viitor mai bun”.
Dr. Daciana Toma a menționat și existența unui proiect de testare gratuită a funcției renale, care se desfășoară în această perioadă și la care pot participa medicii de familie, nefrologii, diabetologii și cardiologii.
Conf. Univ. Dr. Liliana Gîrneață, medic primar nefrologie, a atras atenția asupra faptului că simptomatologia în BCR apare târziu, în stadiile 4 și 5, atunci când capacitatea rinichilor de a elimina produsele toxice scade undeva sub 30%: “Aceste simptome și semne sunt relativ puțin specifice, fiind vorba de multe ori de greață și vărsături (nespecifice), de scăderea apetitului alimentar, astenie, fatigabilitate, despre crampe și spasme musculare, dar si despre prurit tegumentar (nespecific) și o colorație deosebită a tegumentelor. Unii pacienți pot dezvolta și edeme ale gambelor sau ale gleznelor, afectări ale capacităților cognitive și tulburări de somn”.
Dr. Dina Mergeani, președintele SNMF și coordonatorul grupului de lucru Nefrologie al SNMF, a afirmat că, în acest moment, 1 din 10 oameni au o afectare renală. BCR este o problemă de sănătate prin prevalența mare, prin caracterul frecvent asimptomatic până în stadiile avansate, prin costul ridicat al tratamentului de substituție a funcției renale și prin morbiditatea și mortalitatea crescută, direct sau prin comorbidități cardiovasculare și infecțioase. În România, BCR are o prevalență de 10-10,5%, iar rata mortalității crește, mai ales din cauza diabetului zaharat și a hipertensiunii arteriale.
În plus, BCR este sub-diagnosticată. ”În stadiul trei, care are mai puține manifestări, aproape 6 din 7 pacienți nu sunt diagnosticați. Faptul că nu știu despre ea înseamnă că nu se poate face o intervenție pentru tratarea sau măcar prevenirea evoluției negative a acestei afecțiuni. BCR are un efect negativ și prin nevoia de spitalizări, astfel că – în stadiile finale – pacientul are în medie între 1 și 2 internări pe an. Mortalitatea este îngrijorătoare: 1 din 7 pacienți mor/an”, conchide Dr. Mergeani.
BCR afectează la nivel european 47 de milioane de oameni, în timp ce la nivel global cifrele se ridică la 840 de milioane de oameni. Deși alte boli cronice netransmisibile au înregistrat o scădere în privința ratei de mortalitate, Boala Cronică de Rinichi continuă să rămână neschimbată în cazul mortalității standardizate pe grupe de vârstă.