Boala nu cunoaşte criza, însă i-a făcut pe români să renunţe să-şi mai plătească singuri o parte din medicamente şi să apeleze la reţetele compensate.
Acum un an, în farmacii se cereau, pe lângă medicamentele necesare, recomandate de medicul de familie, şi produse alternative, suplimente nutritive sau vitamine, dar astăzi limita este reţeta. Dacă este şi compensată, cu atât mai bine!
Cu certitudine poţi renunţa să îţi remobilezi casa sau să îţi schimbi maşina, poţi să îţi cumperi alimente sau îmbrăcăminte mai ieftine, dar nu poţi să faci economii în farmacii.
Pacienţii nu cunosc noţiunea de “reduceri de preţuri” sau “cumperi două şi plăteşti unul”, şi nu pentru că nu ar dori, ci pentru că bolile avansează repede în lipsa unui tratament decent.
Ai alternativa unui generic, o copie mai ieftină a unui medicament ieşit de sub patent, dar nu atunci când produsul este inovativ şi unic pe piaţă.
În anii anteriori, erai dispus să încerci un produs pentru a preveni – rolul principal al suplimentelor şi al vitaminelor – iar atunci când erai mulţumit de rezultate îl cumpărai şi a doua oară.
Uneori schimbai produsul de câteva ori, iar preţul devenise din ce în ce mai rar criteriu pentru consum.
Astăzi, producătorii de suplimente şi de vitamine caută noi metode de-a atrage atenţia românilor care nu mai vor să cumpere mai mult decât ceea ce există pe reţetă.
Dintr-o perspectivă a cifrelor, se constată că, în ultimii zece ani, în zile de tratament consumul de OTC-uri – medicamente fără prescripţie – s-a păstrat la acelaşi nivel, în schimb preţurile în creştere au dus segmentul pe un trend puternic ascendent până în 2007, ca în 2008 să îşi înfrâneze avansul. Primul semn al crizei.
Nu suntem producători de medicamente, cea mai mare parte a cererii fiind asigurată de importuri, iar deprecierea monedei naţionale a avut ca efect majorarea preţurilor în cazul suplimentelor nutritive şi al vitaminelor, nereglementate de lege.
La nivelul acestui an, piaţa produselor fără prescripţie a stagnat, în timp ce vânzările de medicamente cu prescripţie au crescut cu aproape 20%.
Unde se află însă România comparativ cu alte state europene în ceea ce priveşte cheltuielile pentru sănătate şi medicamente?
Răspunsul este că românii se numără printre codaşii Europei la bugetul alocat pentru îngrijirea sănătăţii, deşi structura cheltuielilor pentru medicamente este asemănătoare ca pondere.
Şi asta nu pentru că am fi mai puţin bolnavi decât restul europenilor, din contră, starea de sănătate a românilor s-a înrăutăţit în ultimii ani.
Un român, anual, cheltuie pentru serviciile de sănătate 473 dolari, mai puţin cheltuind doar cei din Belarus şi din Ucraina, reiese dintr-un raport al companiei de analiză Cegedim.
În comparaţie, deşi nivelul este apropiat mediei ţărilor din regiune, în statele din vestul Europei plăţile pentru sănătate sunt de peste şapte ori mai mari, de 3 500 de dolari.
În cazul ţărilor precum Norvegia şi Elveţia, diferenţa este şi mai mare, mai exact de 13-14 ori mai mulţi bani alocaţi anual pe cap de locuitor.
Din totalul acestor cheltuieli, 104 dolari revin medicamentelor, cu aproape 30 dolari mai puţin faţă de media statelor din Europa Centrală şi de Est şi cu 500 de dolari mai puţin faţă de ţările din Vest.
Nu suntem ultimii, mai săraci decât noi fiind bulgarii, belaruşii, ruşii şi ucrainienii.
Elveţienii sunt pe planul opus, un model în materie de buget pentru medicamente, cu 900 dolari pe an pentru un singur locuitor, iar francezii şi belgienii dau până la 750 dolari.
În pondere, alocăm chiar mai bine decât media ţărilor din regiune, medicamentele reprezentând 22% din cheltuielile pentru serviciile de sănătate, ultimii în acest caz fiind ucrainienii, bulgarii şi ruşii.
Concluzia o regăsim şi în analiza Euro HelthCare Consumer Index, care arată că în România, plăţile informale aşteptate de la pacienţi sunt încă o problemă serioasă şi o piedică în ajungerea la un sistem de sănătate bazat pe echitate.
Gabriela Niculescu
jurnalist