Tarus Media Health Events a reunit joi, 15 noiembrie 2012, la Palatul Parlamentului, asociaţiile de pacienţi, directorii de spitale, medicii de familie, farmaciştii, asistenţii medicali, autorităţile, mass media şi reprezentanţii ai business-urilor la dezbaterea “Priorităţi bugetare în agenda europeană şi românească a sănătăţii”.
La eveniment au participat Dr. Cristian Buşoi, membru ENVI (Comisia de Sănătate şi Mediu din Parlamentul European), Daciana Sârbu, membru ENVI (Comisia de Sănătate şi Mediu din Parlamentul European), Conf. Dr. Alexandru Rafila, Secretar de Stat, Ministerul Sănătăţii, Dr. Horia Cristian, secretar, Comisia de sănătate, Camera Deputaţilor şi Conf. Dr. Ioan Andrei Vereşiu, preşedinte, Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
În cadrul întâlnirii au fost dezbătute problemele cu care fiecare actant al sistemului de sănătate se confruntă, accesul pacienţilor cu diabet la tratament, demersurile realizate de cei doi Europarlamentari români la Bruxelles, noutăţile legislative apărute la nivel European precum şi recentul proiect al Ministerului Sănătăţii privind reorganizarea caselor de asigurări de sănătate în societăţi mutuale.
Toţi cei prezenţi au concluzionat faptul că este necesar să existe acţiuni comune, în viitorul apropiat, acţiuni fără de care nu este posibilă o reformă reală a sistemului de sănătate. Mai mult decât atât, fiecare şi-a arătat disponibilitatea de a susţine politici eficiente de sănătate.
Dr. Cristian Buşoi a prezentat legislaţia europeană adoptată în sănătatea publică şi anume Directiva 2011/24/UE privind drepturile pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere, Directiva şi regulamentul privind farmacovigilenţa (nepublicate), Directiva 2011/62/UE privind combaterea medicamentelor contrafăcute şi Directiva 2001/7/UE privind combaterea plăţilor întârziate, toate acestea în raport cu legistaţia în vigoare pe plan naţional.
Daciana Sârbu a vorbit despre bugete şi priorităţi din perspectiva unui fenomen rar abordat atât în România, cât şi în Europa: nutriţia şi obezitatea. “Am cerut Comisiei Europene o evidenţă exactă şi o metodologie pentru calculul corect al impactului obezităţii. Răspunsul primit: încă nu există metode de calcul puse la punct, se lucrează la crearea lor. Este însă foarte târziu şi e nevoie de acţiune rapidă”, a subliniat Daciana Sârbu.
De asemenea, Daciana Sârbu a solicitat Comisiei Europene elaborarea unei Strategii Europene pentru Sănătatea Copiilor. Obiectivele unei asemenea strategii sunt „reducerea factorilor de risc pentru bolile generate de obezitate; îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor; încurajarea adoptării unui stil de viaţă sănătos de la cele mai mici vârste”. Acest aspect a fost susţinut şi de Prof. Dr. Mircea Enescu, Directorul Spitalului de copii “Grigore Alexandrescu” din Bucureşti, care este de părere că „viitorul materialului genetic al României este în pericol”.
În aceste zile este în discuţie un proiect de ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi al CNAS-ului legat de modificarea protocolului de prescriere a insulinei. „Avem un program foarte bun de sănătate pentru diabet cu un acces larg la medicamente foarte bune, dar individualizarea abordării pacienţilor cu diabet zaharat va crea o bulversare în sistem şi sper că acest lucru va fi foarte bine regândit”, susţine Conf. Dr. Ioan Andrei Vereşiu. Acesta a mai adăugat că “măsuri luate fără o evaluare suficientă a situaţiei pot avea un efect negativ pentru pacieţii cu diabet pentru care tratamentul intră în rutina zilnică. S-a confirmat faptul că în România consumul de sare este foarte mare, iar astfel de evaluări este necesar să continue pentru a avea programe de prevenţie eficiente”.
Conf. Dr. Alexandru Rafila, a specificat faptul că proiectul de lege se alfă spre final şi incorporează o parte din sugestiile primite din partea partenerilor din sistem care au participat la dezbaterile publice organizate în ultimele luni. Problema importantă ramâne cea a finanţării unui astfel de nou concept în sănătatea românească, iar creşterea cheltuielilor în sănătate este principalul obiectiv al reformei în sănătate. Primul principiu la care trebuie să răspundă noul proiect de lege, consideră Conf. Dr. Rafila este cel al “eficientizării cheltuielii resurselor alocate căruia i se adaugă transparenţa la nivel decizional”. Creşterea finanţării este posibilă, a mai adăugat acesta, prin “asigurările private, dar mentalitatea existentă îi determină pe români să prefere plata informală în detrimentul celei lunare, legale”.
În ce priveşte asigurările de sănătate, Dr. Horia Cristian spune că nu poate fi implementat un sistem mutual cu zeci de ani vechime, iar acesta să rezolve, peste noapte, problemele din sănătate existente la nivel naţional. România are un deficit al sistemului de asigurări de sănătate de 30%, susţine Dr. Horia Cristian, care consideră că „societăţile mutuale nu sunt o soluţie suficient de eficientă şi rapidă”.
