Reputatul chirurg prof. Irinel Popescu a fost recent ales președinte al Academiei de Științe Medicale, pentru un mandat de patru ani. Printre obiectivele noii echipe de conducere se numără anularea unei OUG care a tăiat finanțarea instituției, cooptarea tinerilor și extinderea activității de cercetare, parteneriate cu universitățile și o mai bună vizibilitate internațională. Obiective ambițioase, dar, spune prof. Irinel Popescu, autorul primului transplant hepatic din România, pe deplin realizabile.
Care sunt obiectivele mandatului dvs ?
În următorii patru ani conducerea nou aleasă a Academiei de Științe Medicale își propune multe obiective și un program care poate fi considerat ambițios, dar pe care sperăm să îl putem realiza. Aș începe prin a spune că mi se pare obligatorie anularea efectelor OUG 79/01.09.2010 prin care a fost suprimată complet finanțarea Academiei de Științe Medicale, o instituție cu o vechime de peste șapte decenii și cu un prestigiu de necontestat. E total neadecvat să susții din sponsorizări o Academie. În afara vechimii de care vorbeam, importanța ASM pentru România trebuie privită și din alte puncte de vedere.
În primul rând, din această instituție fac parte personalitățile cele mai marcante ale medicinei românești, care obțin astfel o recunoaștere a unor ani de muncă și de realizări.
În al doilea rând, și aici sunt convins că societatea așteaptă mai multe de la Academia de Științe Medicale, unul dintre principalele obiective este faptul că dincolo de instituția de consacrare întotdeauna acceptată, trebuie să fie și o organizație activă și productivă. Ne propunem, după modelul altor academii, să înființăm Comisii de profil și grupuri de lucru pe problemele cele mai fierbinți care preocupă societatea românească – mediu, alimentație, boli infecțioase, boli cronice cu prevalență mare, etc. Astfel încât aceste comisii și grupuri de lucru, pe de-o parte, să elaboreze constant documente care să poată fi utilizate de decidenții politici când iau decizii, pe de altă parte, să fie consultate de aceștia când apare o problemă acută. Pentru că, în condițiile în care finanțarea se face din fonduri publice, publicul trebuie să fie asigurat că primește ceva în schimb. Pe lângă recunoașterea unor merite trebuie să aibă la dispoziție o instituție activă și utilă societății.
Câți membri are ASM ?
Academia de Științe Medicale are peste 200 de membri.
Aveți un exemplu în care expertiza ASM ar fi putut îmbunătăți un proiect sau o decizie a autorităților ?
Cred că de o opinie avizată, la acest nivel, este nevoie întotdeauna. Ca să iau un domeniu care îmi este foarte aproape, transplantul de organe, începând de la legea transplantului până la organizarea rețelei naționale de transplant, Academia poate și trebuie să alcătuiască documente profesioniste, care să fie de folos decidenților.
Acele Comisii și Grupuri de lucru vor fi făcute împreună cu universitățile și cu oameni care nu sunt neapărat membri ai Academiei. Spun asta pentru dorim, pe de o parte, să fie folosit la maxim potențialul pe care îl are medicina românească, și invers, primirea în academie să fie făcută și pe baza muncii depuse de unii dintre aceștia în folosul ASM. Și Academia va profita de capacitatea lor. Este, pe lângă o revigorare a activității, o extindere a numărului de membri – care este stabilit prin lege și nu poate fi depășit – și o formulă care îi dă posibilitatea să folosescă toate capacitățile pe care le are societatea românească în momentul de față.
Un prim proiect ?
Mai întâi s-a propus mărirea numărului de secții prin constituirea secțiilor de farmacologie, de stomatologie și de sănătate publică. Aceste propuneri se vor discuta în martie, la Adunarea Generală.
Noua conducere își propune o ritmicitate și o predictibilitate foarte clară a manifestărilor: vor fi două Adunări Generale pe an, prima în martie 2012 și ultima – mă refer la acest mandat – în noiembrie 2015. Această ritmicitate va fi păstrată. Vor mai fi anual două sesiuni științifice. Una va fi dedicată cercetătorilor, și aici menționez că prin ASM au fost admiși în spitalele din România și în colectivele de cercetare toți cercetătorii actuali, iar ASM este cea care se ocupă de promovarea lor și de parcurgerea ierarhiei profesionale în cercetare. De aceea, cred că este obligată să organizeze anual o sesiune a acestor cercetători. A doua sesiune, de toamnă, va fi o sesiune a membrilor ASM, la care se vor prezenta cele mai importante realizări ale medicinei românești din anul respectiv.
Vom sprijini și vom colabora în primul rând cu Ministerul Sănătății, în structura căruia intră ASM, iar Comisiile și grupurile de lucru vor fi permanent la dispoziția ministerului pentru a fi consultate. De asemenea, cu Ministerul Educației și Cercetării, ASM dorește să stabilească parteneriate cu universitățile, și există deja un protocol cu filiala din Cluj-Napoca a ASM, condusă de prof. Mircea Grigorescu. Parteneriatul este benefic ambelor instituții, pentru că aduce expertiza universitarilor în Academie, dar deschide și posibilitatea acesteia de a participa la proiecte de cercetare și de a folosi infrastructura universității pentru astfel de proiecte.
Cum vedeți sistemul academic în ansamblu, cum ar trebui să fie structurat ?
Sistemul francez este cel care stă și la baza Constituției României, și aș propune să implementăm modelul francez și în mediul academic. Acolo există Institutul Francez, sub cupola căruia se găsesc toate academiile, începând cu Academia Franceză și continuând cu academiile de ramură. Și noi avem, în momentul de față, Academia Română, Academia Oamenilor de Știință din România și academii de ramură, printre care și Academia de Științe Medicale. Toate acestea ar trebui să intre într-un sistem și să existe o unitate a lor. Cred că este evident pentru toată lumea că o singură academie nu poate rezolva toate problemele. Ca exemplu, secția de medicină a Academiei Române, cu doar zece membri, nu poate să rezolve toate problemele medicinei românești, în timp ce cei peste 200 de membri ai Academiei de Științe Medicale, distribuiți în toate specialitățile, cu siguranță că o pot face. De aceea, este nevoie de un sistem comun și de o recunoaștere reciprocă a acestor sisteme.
Veți primi noi membri?
Cum devii membru în ASM ?
Membrii ies numai prin deces și așa se și eliberează locuri, dar în momentul de față sunt locuri libere în Academie și ne propunem să facem cât de curând primiri. Pentru aceste primiri vor fi respectate, în primul rând, criterii valorice de eligibilitate, și în al doilea rând va fi respectată decizia filialelor în ceea ce privește propunerile. Vom promova foarte mult valoarea și chiar tinerețea. În același timp însă vom respecta deciziile filialelor în ceea ce privește selectarea valorică a celor care aplică.
Poate fi, până la urmă, un instrument de reținere a valorilor în țară !
Fără îndoială! Și eu sper foarte mult de la această colaborare cu universitățile și de la includerea tinerilor în grupurile de lucru. Tineri care, fără îndoială, vor fi viitorii membri ai ASM.
Tinerii ar urma să colaboreze pe baze voluntare, în primă instanță ?
Categoric da! Numai că producția științifică sigur că înseamnă ceva și pentru ei ca și CV, îi poate ajuta să publice, să se facă cunoscuți, iar ulterior poate fi un criteriu pentru a fi incluși în instituții.
Pentru textul integral vezi ediţia print Medica Academica, luna Decembrie 2011.