Obligaţia de serviciu public pe care o au distribuitorii de medicamente devine din ce în ce mai greu de îndeplinit, spun reprezentanţii asociaţiilor distribuitorilor de medicamente, în condiţiile în care în piaţa farmaceutică apar noi modele de business prin care, uneori, veriga distribuitorilor este sărită de pe lanţul de distribuţie al medicamentelor. Cristina Munteanu, director executiv ADRFR şi specialist în comunicare, spune că experienţa i-a demonstrat că soluţia tuturor crizelor stă în comunicare.
Este important să vedem impactul pe care îl are această obligaţie în derularea bussinesului farmaceutic, precum şi cel legat de neasumarea acestei obligaţii. Ar fi important dacă am putea sensibiliza autorităţile în lansarea acestei teme de discuţie”, spune directorul Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR).
În opinia reprezentanţilor distribuitorilor de medicamente, este deosebit de important ca obligaţia de serviciu public să fie mult mai bine reglementată. „În caz contrar, poate să pună la pământ secţiuni mari de business”, subliniază Cristina Munteanu.
Unde ne aflăm? Şi ce e Obligația de Serviciu Public?
Obligaţia de Serviciu Public (OSP) a apărut întâi în domeniul transporturilor, şi se referă la recompensarea agentului economic care oferă un serviciu a cărui justificare comercială este limitată, însă care are o justificare socială sau morală. De exemplu, poate să se refere la un anumit traseu a cărui operare să nu se justifice din punct de vedere comercial, dar care asigură deplasarea unor locuitori izolaţi, de exemplu.
În piaţa farmaceutică, OSP asigură distribuţia medicamentelor neinteresante din punct de vedere comercial, din cauza preţului mic sau a marjei scăzute, precum şi acoperirea necesităţilor unui anumit spaţiu geografic. OSP este recunoscută în România prin legea 95/ 2006, însă, pentru ca să funcţioneze cu adevărat, este nevoie de reglementări mult mai precise.
Legea sănătății amintește numai în treacăt de Obligația de Serviciu Public, fără a detalia. Însă, la acest moment, există un Protocol semnat între Ministerul Sănătăţii şi ADRFR referitor la OSP, prin care Ministerul Sănătății și ADRFR agreează să fie clarificat și redefinit cadrul privind respectarea acestei obligații. Motivul este legat de faptul că, între timp, au apărut modele de distribuție care fac imposibilă respectarea acestei obligații.
De ce direct to farmacy?
Noile modele de business – direct to farmacy (direct la farmacie, engl.) – au apărut ca o consecinţă a taxei de clawback care a grevat mult businessul producătorilor de medicamente, crede Petru Crăciun, director al companiei de analize şi studii de piaţă Cegedim România.
La baza acestui comportament stau și cele două mari caracteristici ale industriei farmaceutice și, implicit, ale pieţei de medicamente, în general – fragmentarea și gradul relativ scăzut al substituției. „Clawback-ul este un motiv pentru care a apărut acest nou model de business şi este un mecanism alternativ ca urmare a creșterii exportului paralel”, spune Petru Crăciun.
Statisticile Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale arată că în 2012 s-au emis 17 autorizații de import paralel şi s-au primit 320 de solicitări de export paralel, în special în Danemarca şi Germania. Diferenţa dintre valoarea exportului paralel, de 900 milioane de euro şi cea a importului paralel, de 250 milioane de euro, concluzionează un export paralel de 650 de milioane de euro.
În lipsa unor reglementări clare ANMDM nu are o imagine precisă a acestui fenomen. O încercare anterioară a ANMDM de a monitoriza fenomenul exportului paralel – obligându-i pe distribuitori să raporteze exporturile – a rămas fără rezultate concrete, în condiţiile în care distribuitorii au protestat. „Raportările erau extrem de stufoase, extrem de amănunţite, depăşind chiar limita secretului comercial”, spune Cristina Munteanu explicând această reacție.
Adrian Grecu, director general Abbott, spune că pentru producătorii de medicamente exportul paralel nu e acceptabil. „În Germania, 10% din piață este acoperită prin export paralel”, subliniază şeful filialei locale a companiei americane anvergura acestui fenomen.
Exportul paralel este un fenomen legal, şi este datorat diferenţei dintre preţurile reglementate la medicamente din diferite state. Dat fiind că în România preţul medicamentelor este reglementat ca fiind cel mai scăzut dintr-un panel de 12 state europene, companiile sunt interesate să le re-exporte în state în care preţul produselor este mai mare. Se pot crea astfel deficite de aprovizionare pe piaţa mamă, astfel încât pacienţii să nu aibă, practic, medicamentul la dispoziţie în farmacii, deşi producătorii l-au prevăzut şi livrat.
Ce urmează?
În opinia ADRFR, există două opțiuni posibile:
1. Fie se trece la clarificarea cadrului legislativ referitor la îndeplinirea Obligației de Serviciu Public de către distribuitorii de medicamente,
2. fie are loc modificarea Cadrului legislativ actual, astfel încât să scoatem din legislație Obligația de Serviciu Public.
Unele state membre impun Obligaţia de Serviciu Public distribuitorilor de medicamente. Asta pentru a se asigura că pacienţii primesc medicamentele la timp şi din surse sigure şi certificate, garatând permanent o gamă adecvată de produse farmaceutice sau necesară pentru o anumită zonă. În opinia Asociației Europene a Distribuitorilor Farmaceutici (GIRP), ar trebui ca Obligaţia de Serviciu Public să fie impusă pentru distribuitorii de medicamente în toate statele Uniunii Europene, acest lucru fiind o garanţie pentru pacienţi că vor avea medicamentele necesare. n
Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR)
•
Membrii ADRFR însumează 60% din piața de distribuție a medicamentelor şi produselor farmaceutice
•
Reprezintă 800 de farmacii de lanț din România
•
Membrii ADRFR: companiile de distribuţie Farmexim, Farmexpert, Mediplus și lanțurile de farmacii Helpnet, Dona, Sensiblu
•
Acoperire națională pe piaţa de distribuţie şi retail farmaceutic
•
Membrii ADRFR distribuie 25.000 de produse unice, în valoare de 1,77 miliarde de euro (2011)
•
Asigură 10.000 de locuri de muncă
Din iulie 2012 Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România este membru al Asociației Europene a Distribuitorilor Farmaceutici (GIRP), o organizaţie ai căror membri reprezintă o piață de peste 130 miliarde de euro.
