Specialitatea obstetrică-ginecologie a avut cei mai mulți medici implicați în cauze disciplinare pe parcursul anului trecut, 51 la număr, potrivit unui raport prezentat cu ocazia Adunării Generale a Colegiului Medicilor (CMR) din România care a avut loc în perioada 28-29 martie, la București. Dintre cele 180 de dosare disciplinare și 276 de cauze, 29 de medici au fost implicați în cauze privind cardiologia/medicina internă, 28 în cauze privind chirurgia generală; 21 au fost medici de familie/medicină generală, 19, de ortopedie/traumatologie, 15, medici UPU și 12, medici psihiatri. Pe rolul Comisiei Superioare de Disciplină se mai află încă 85 de dosare. În ceea ce privește deciziile adoptate, 12 cauze au primit mustrări, 10, avertisment, 5, vot de blam, iar amendă a primit doar un singur caz, iar retragerea calității de membru a fost decisă în cazul unui singur medic. Din cei 267 de medici intimați în cauze disciplinare pe parcursul anului trecut, 29 au primit sancțiuni (aproximativ 10%).
Printre aspectele deontologice neconforme sesizate se numără: lipsa consimțământului informat al pacientului, neconsemnarea și neînregistrarea unor controale post-terapeutice în registrul de consultații, neefectuarea unor consulturi interdisciplinare impuse de evoluția pacientului, netrimiterea la examenul anatomo-patologic a pieselor extrase chirurgical. De asemenea, lipsa consemnării de către medicul curant a recomandării ca pacientul să revină pentru rezultatul anatomo-patologic și definirea atitudinii de urmat în continuare, netransferarea cazurilor grave către o unitate cu dotări superioare sau transferul tardiv către aceasta, la cererea familiei au fost menționate ca nereguli deontologice. În ceea ce privește deficiențele organizatorice privind activitatea medicală din spital, s-a constatat: lipsa secțiilor cu specialități pediatrice care conduce la adresarea cazurilor cu patologii pediatrice în spitalele de adulți, lipsa aparaturii imagistice, a dotărilor, în general, a liniilor de gardă în specialități care să acopere patologii grave, lipsa laboratorului de gardă și absența imagisticii după ora 13.00 în spitalele orășenești și comunale. La nivelul unităților de primiri urgențe (UPU), problemele sunt întârzierea la solicitarea consulturilor de specialitate, precum și sosirea cu întârziere a specialiștilor la UPU.
Pe parcursul anului trecut, s-au acordat aproape 65 de milioane de servicii medicale în cabinetele medicilor de familie, aproximativ 27 de milioane de servicii în ambulatoriu clinic, peste 41 de milioane, în regim ambulatoriu paraclinic, potrivit datelor prezentate în deschiderea evenimentului de dr. Gheorghe Borcean, președintele CMR. În spitalizare continuă, au fost oferite aproape 3,8 milioane de servicii medicale, iar în regim de spitalizare de zi, 4,2 milioane de servicii medicale. ”CMR colaborează cu Ministerul Sănătății în domeniul legislativ, înaintând propunerile pentru o nouă lege a profesiei. Recunoașterea gărzilor este absolut îndreptățită. La nivelul întregii vieți profesionale a unui medic se realizează cam 3200 de gărzi ceea ce înseamnă cam șapte ani de gardă. Ce infracțiune ar fi trebuit să săvârșim ca să primim o astfel de condamnare, să plecăm de acasă și să stăm încartiruiți în spital? Nu ne-am plâns niciodată pentru că meseria noastră se poate practica doar cu pasiune și cu un anumit grad de apostolat”, a spus președintele CMR. Creșterea veniturilor medicilor înseamnă recunoașterea valorii sociale a muncii acestora, a adăugat dr. Borcean.
”Ne dorim ca și medicina de familie să ajungă la o remunerație corespunzătoare. Am militat să contribuim prin politici de sănătate la creșterea încrederii românilor în sistemul sanitar. Medicina românească se află pe harta lumii, medicii români sunt reprezentanți în diverse structuri internaționale, iar cei mai mulți care au plecat își aduc aminte unde au făcut școala și își venerează profesorii ”, a spus senatorul Gabriel Emanuel Botnariu, membru în Comisia pentru Sănătate Publică a Senatului.
Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, Florin Buicu, a adus în discuție posibilitatea ca medicii să se pensioneze mai devreme de 67 de ani, oferind exemplul unui medic care lucrează în sistemul de stat, dar și în cel privat și care ar putea solicita cumularea ambelor norme pentru a justifica pensionarea. Deputatul Buicu a oferind asigurări că ideea va fi susținută, dar sub o altă formă, nu cea a propunerii actuale, respinse de Senat care nu reprezenta o formulare corectă.
