Pacientul cu diabet – cea mai importantă persoană din echipa sa de îngrijire

0

Tratamentul cu insulină este cel mai complex din patologia umană, iar pacientul este cel mai important personaj din echipa de îngrijire, a afirmat prof.dr. Nicolae Hâncu, Preşedinte Onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi membru de onoare al Academiei Române, în cadrul unei întâlniri informale cu presa dedicate aniversării a zece ani de utilizare în România a insulinei glargin, prezentă pe piață printr-un medicament din portofoliul Sanofi.

În România, peste 800.000 de persoane suferă de diabet zaharat, estimându-se ca, până în 2030, numărul acestora vă reprezenta aproape 11,1% din populaţie. Aproximativ 115.000 de pacienţi au inclusă în schema de tratament insulinoterapia.

“Cu tratamentul de dinainte de Lantus, pacienţii obţineau un bun control glicemic, dar erau devastate de hipoglicemie. Circa 80% dintre hipoglicemii au dispărut pentru ca activitatea Lănţuş este în platou, nu sub forma de oscilaţii, fiind administrat o dată pe zi. Celor care susţin ca analogii de insulină ar trebui să dispară din tratament pentru că sunt prea scumpi, aş dori să le semnalez faptul că analogii de insulină reduc costurile asociate hipoglicemiei, legate de internarea în spitale pentru câteva zile a pacienţilor, la fiecare episod hipoglicemic. Prioritățile de finanţare în ceea ce priveşte diabetul sunt tratamentul medicamentos, în primul rând şi, în al doilea rând, educaţia şi monitorizarea pacienţilor”, a afirmat prof. dr. Hâncu.

Prea săraci pentru un glucometru ieftin

În legătură cu procesul de monitorizare al pacienţilor, prof. dr. Hâncu a atras atenţia asupra faptului că pe piaţă exista o inflaţie de glucometre de proastă calitate, subliind faptul ca pacienţii ar trebui să se ghideze după dictonul “sunt prea sărac pentru a-mi cumpăra lucruri ieftine” la achiziţionarea unui glucometru. De asemenea, medicul nu recomandă pacienţilor achiziţionarea unui glucometru din străinătate din cauza riscului de a nu găsi testele potrivite în România.

Prevenţia este una dintre abordările care ar putea duce la îmbunătăţirea statisticilor pentru diabetul zaharat în România, prin educarea pacienţilor, dar şi prin implicarea medicilor de familie. “Specialitatea noastră a fost marea beneficiara a programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei desfăşurat acum câţiva ani. Efectele ar fi fost şi mai bune dacă datele erau prelucrate imediat. Dacă o persoană are glicemia între 100 şi 125, ea se afla în faza de prediabet şi, dacă după ce află rezultatul analizelor, menţine un stil de viaţă cu o alimentaţie echilibrată şi cel puţin 30 de minute de mişcare pe zi, are 50% şanse să nu mai facă diabet. Dorim o colaborare cu medicii de familie, însă una bine statuată, care să se sprijine pe competenta medicală. Medicina de familie şi bolile metabolice au ceva în comun: ajung la toate specialităţile”, a explicat prof. dr. Hâncu.

Educatorii în diabet, o entitate profesională distinctă

Demersurile pentru recunoaşterea educatorilor în diabet ca entitate profesională distincta vor fi reluate, a mai adăugat prof. Hâncu: “În prezent, există asistente medicale instruite cu ajutorul companiilor farmaceutice, care îndeplinesc acest rol, însă nu sunt plătite pentru activitatea respectivă”.

Potrivit datelor Federaţiei Internaţionale de Diabet, numărul pacienţilor cu diabet din toată lumea este de 371 de milioane. La fiecare 5 secunde o persoană este diagnosticată cu diabet şi la fiecare 10 secunde o alta moare din cauza acestei afecţiuni. Peste 7 milioane de persoane cu diabet zaharat din 120 de ţări se tratează astăzi cu insulina glargin, fiind cea mai prescrisă şi studiată insulină din lume . Insulina glargin asigură controlul glicemic pe parcursul întregii zile, printr-o singură administrare la 24 de ore, având risc scăzut de hipoglicemie.

About Author

Raluca Bajenaru

Leave A Reply