Pascal Prigent a preluat la începutul anului divizia locală a GlaxoSmithKline, care are o activitate complexă de comercializare, producție și distribuție. Mizând pe investițiile de 125 mil. dolari făcute aici, pe potențialul pieței și pe un portofoliu extins de produse, șeful GSK estimează creșterea cotei de piață, după o perioadă de declin și o alta de stagnare. Compania britanică a investit 9,5 mil. dolari în domeniul studiilor clinice, iar activitățile desfășurate vizează atât reducerea mortalității infantile, cât și dorința de a contribui la creșterea speranței de viață a românilor. >>>
Ce ştiaţi despre România înainte de a veni aici ?
Auzisem că este o ţară complicată. Am crezut că totul va fi foarte complicat, dar este exact opusul: m-am acomodat uşor, traficul e mai ușor decât în Paris, iar şocul cultural chiar nu a avut loc.
Provocarea a fost dublă pentru mine, pentru că la începutul anului am fost nou-venit atât în România, cât şi în GSK. Factorul cel mai important în decizia de a mă alătura companiei este că o văd în poziţia ideală pentru a răspunde provocărilor viitoare. Piaţa farmaceutică trece în prezent printr-o mulţime de transformări. Este o trecere de la modelul produselor “blockbusters” cu vânzări de miliarde de dolari în întreaga lume, probabil nepotrivite pentru mulţi pacienţi, la un model cu terapii ţintite, cu terapia potrivită, la momentul potrivit, pentru pacienţii potriviţi. Industria se confruntă cu multe provocări: productivitatea scăzută a sectorului de Cercetare şi Dezvoltare (R&D), reglementări mai stricte, lipsă de finanţare pentru inovare, bariere de acces pentru pacienţi. Avem nevoie de o schimbare de mentalitate şi de organizare şi GSK a înţeles mai repede decât mulţi alţii două lucruri: avem nevoie de un portofoliu diversificat şi de crearea unui parteneriat cu autorităţile, în beneficiul pacienţilor.
Ce m-a atras în mod special în România este locul pe care GSK îl ocupă în industria farmaceutică locală. Are rădăcini puternice, de peste 20 de ani, o facilitate de producţie modernă la Braşov, distribuţie şi comercializare, şi este unul dintre cei mai mari angajatori din acest domeniu, cu mai mult de 1.000 de salariați.
Cum ati regăsit piaţa farmaceutică din România ?
Piaţa românească este dinamică şi competitivă şi, de asemenea, atractivă pentru investitori în principal datorită forţei de muncă foarte bine calificată. Pe de altă parte, cred că problema principală este sub- finanţarea sistemului de sănătate. În România, procentul din PIB alocat asistenţei medicale este de aproximativ 3,8%, ceea ce ne plasează cu mult sub media europeană (7 – 8%) sau chiar sub media ţărilor din Africa (5,9%).
Consecinţele sunt dramatice: România are cea mai redusă speranţă de viaţă din UE, 72,7 ani, în comparaţie cu 77,5 ani media în restul UE – o diferenţă de aproape 5 ani – potrivit raportului “Health at a Glance” al OECD (dec. 2010). Are, de asemenea, cea mai ridicată rată a mortalităţii infantile din Europa, cu 10 copii care mor la fiecare 1.000 de naşteri vii, o rată dublă faţă de media europeană. Astfel, identificarea de fonduri suplimentare ar trebui să fie o prioritate. Creşterea eficienţei este esenţială şi, în acest sens, recunoaştem nevoia de a controla mai bine modul în care sunt cheltuiţi banii şi susţinem eforturile autorităţilor. Înţelegem că măsurile de reducere a cheltuielilor publice sunt inevitabile şi suntem deschişi la dialog cu toţi actorii cheie, pentru a găsi modalităţi de a controla cheltuielile fără a limita accesul pacienţilor la inovaţie.
În ultimii ani, în ciuda unor investiţii importante, GSK a pierdut permanent cotă de piaţă. De unde a venit această evoluţie ?
În ultimul an, cota noastră de piaţă a fost stabilă. Aşa cum am făcut în 2010, în 2011 şi de acum înainte ne concentrăm toate eforturile pentru a oferi de produse de calitate pacienţilor. Prin acest lucru şi prin asigurarea accesului adecvat la aceste produse, cota de piaţă va creşte. Avem în prezent un portofoliu de 30 de molecule în etapă avansată de dezvoltare, pe care sperăm să-l lansăm în următorii ani. În acelaşi timp, avem un portofoliu interesant de produse deja pe piaţă şi care creează valoare adăugată.
Ce evoluţii aveți în vedere în ceea ce priveşte fabrica de la Braşov ?
Fabrica din Braşov are o combinaţie unică de calitate şi productivitate, pentru care a primit o mulţime de premii. În ultimii ani, unitatea noastră a evoluat de la producția de mărci generice, destinate exclusiv pieţei locale, la o veritabilă unitate GMP (Good Manufacturing Practice). Recent, s-au făcut numeroase transformări şi investiţii pentru a facilita transferul de producţie pentru mărci precum Seroxat (antidepresiv) şi Retrovir (HIV/SIDA) şi plănuim să o dezvoltăm în continuare. Investiţiile au ajuns la 100 mil. dolari, în ultimii 12 ani. Ca rezultat, în 2010 medicamentele produse în Braşov au fost livrate în peste 50 de ţări, exporturile ridicându-se la mai mult de 40% din producţie. Producem 16 branduri.
Cum apreciaţi raportul inovative/generice pe piaţa locală ?
Cred că există unele concepţii fundamental greşite în opinia publică cu privire la “concurenţa” între inovatoare şi generice. Medicamentele generice şi cele inovatoare sunt aceleaşi produse, dar la un stadiu diferit din ciclul lor de viaţă.
Este nevoie de mult timp şi efort pentru a lansa un produs farmaceutic: doar 1 din 10 000 de molecule va deveni un medicament, proces care durează 12 -15 ani. Costul pentru un singur produs este de aproximativ 1 miliard de dolari: singurul mod în care această investiţie enormă în R&D poate fi recuperată este de a oferi companiei exclusivitate pentru câţiva ani. Fără a-şi recupera investiţia, nicio companie nu şi-ar putea permite costurile de R&D şi inovarea s-ar opri. După expirarea perioadei de exclusivitate, produsul devine generic şi preţul său scade. Nu ar trebui să fie o competiţie între generice şi inovatoare: ambele sunt importante, ambele au nevoie unele de altele. Genericele reprezentau în 2010 aproape două treimi din piaţă (o cotă de 64% în unități), potrivit Cegedim, clasând România printre ţările cu cea mai ridicată penetrare a genericelor din Europa. În Polonia, rata de penetrare a genericelor este de 62,7%, în Marea Britanie 70%, Franţa 35,6%, Germania 21,9%, Italia 27,8% şi Spania 33,7%. Problema constă în faptul că în România suma cheltuită pe medicamente pe cap de locuitor este la cel mai scăzut nivel din UE – 74 euro pe persoană, în comparaţie cu o medie europeană de 260 euro, potrivit EFPIA (2009).
Care sunt produsele cu un potențial important de creștere ?
Avem un portofoliu de 84 de mărci în peste 150 de forme şi cel mai complex portofoliu de vaccinuri pediatrice, cu peste zece de mărci. Produsele noastre se clasază în 13 dintre cele mai importante arii terapeutice – vaccinuri, pandemie şi oncologie, HIV/SIDA, boli respiratorii, tromboză, cardiologie, dermatologie, SNC, hematologie, boli infecţioase, urologie şi afecţiuni musculo-scheletice (osteoporoză).
Foarte puţine produse au fost adăugate în lista de compensate începând din 2008, lăsând pacienţii români cu opţiuni limitate în privinţa accesului la medicamente inova-toare.
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica, luna Mai 2011
