Prezenţa României la masa dezbaterilor europene şi menţinerea unei linii de dezvoltare economică reprezintă două măsuri necesare pentru 2010. Bogdan Chiriţoiu, Preşedintele Consiliului Concurenţei, invocă preţul de referinţă în programele naţionale drept măsură de eficientizare a bugetelor. Mai mult, un patent unic ar încuraja producţia de generice şi penetrarea lor în ţările cu o economie în dezvoltare.
Cum menţine Consiliul Concurenţei echilibrul pe piaţa medicamentelor din România?
Noi ne uităm la aspectele concurenţiale. În ceea ce priveşte piaţa farmaceutică este mai dificil, pentru că marele client este statul. Nu putem să intervenim asupra preţurilor cu care cumpără statul ci pe politica de preţuri pe care acesta o stabileşte. Există plângeri din partea industriei, care este nemulţumită de măsurile luate în 2009 de Ministerul Sănătăţii. 
Analizăm, în esenţă, dar nu intervenim în acţiunea administraţiei, ea gestionează banii publici. Ne interesează, în schimb, acţiunile firmelor şi dacă există distorsionări de concurenţă. De exemplu, în trecut s-au dat sancțiuni de peste 10 000 Euro. A fost un caz pe insulină şi noi am considerat că a fost o înţelegere între unul dintre producătorii mari de insulină şi distribuitorii lui. Ceea ce a viciat concurenţa şi a afectat achiziţia publică de insulină. A fost, de asemenea, o investigaţie pe piaţa serviciilor de dializă în care am dat amenzi mari. Privind ansamblul pieţei farmaceutice, avem 4 investigaţii în lucru, deoarece am găsit aranjamente contractuale care ne-au sugerat că se vicia libera circulaţie a produselor farmaceutice pe piaţa internă.
Cât este de prezentă România la masa dezbaterilor europene ?
Lucrăm îndeaproape cu Comisia, deşi nu avem un consiliu. Nu suntem şefii lui DGCOMP, nu discutăm cu ei problemele legislative, nu putem vota în interesul României. Nu putem vota schimbări care să afecteze pozitiv România. Noi vom fi constructivi şi vom sprijini iniţiativele Comisiei, nu mă văd deloc împotriva reglementărilor de la Bruxelles. Mai ales că vântul care bate „intelectual” prin Europa nu implică dereglementarea.
Care au fost concluziile “Raportului asupra concurenţei în sectoare-cheie ale economiei naţionale”, lansat spre dezbatere în luna octombrie ?
În primul rând, trebuie luate o serie de măsuri pentru penetrarea genericelor şi aici trebuie să ne uităm la măsurile de ordin legislativ. Şi în al doilea rând, ar fi bine ca România să sprijine conceptual ideea unui patent european, să scăpăm de faptul că avem reglementări naţionale și să integrăm cumva piaţa. Ideea este să laşi liberă circulaţia, pentru că vorbim de bunuri, iar soluţia de viitor este să se ajungă la un preţ european.
Cum caracterizaţi preţul medicamentelor din România, comparativ cu cele practicate în alte țări europene ?
Dacă întrebi industria, va spune întotdeauna că preţurile sunt mici. Se pare însă că acum sunt, într-adevăr, mai mici decât de obicei. Mai mult, sunt indicii de comperţ paralel, lucru care nu se întâmpla în mod deosebit în anii trecuţi. Şi acesta este un indiciu clar că preţurile ar fi scăzut în România deşi, legal, întotdeauna am avut cele mai mici preţuri din Europa. Aici contează şi cât de bine reuşeşte ministerul să identifice preţurile reale.
Raportul SAR vorbeste despre o posibilă adâncire a crizei de medicamente datorită numărului extrem de scăzut al originalelor. Cum poate fi prevenită această situaţie pe plan local ?
SAR (Societatea Academică Română) a ajuns la concluzia Comisiei Europene, și anume, că avem un număr mic de medicamente noi pe piaţă şi asta este de analizat. Un motiv ar fi faptul că reglementările sunt prea stricte, dar îndrăznesc să speculez că poate şi modelul de business al marilor companii nu este ok. Se bazează foarte mult pe experimentări statistice şi nu înceacă să fie mai ţintiţi. Şi aici le-ar trebui mai multă cercetare.
După cum spuneam, este posibil ca sistemul de reglementare să fie excesiv şi trei, Comisia spune ca ar fi o insuficientă concurenţă pe piaţă. De aici ideea că pot să apară inţelegeri între firmele inovatoare şi micile firme producătoare de generice. Există acum suspiciunea că firmele mari încearcă să blocheze pătrunderea genericelor pe piaţă. În loc să se concentreze pe lansarea de noi medicamente preferă să lungească foarte mult viaţa celor cărora le-a expirat deja patentul. Cum se poate face asta? Fie fac înţelegeri cu firme producătoare de generice ca să întârzie intrarea pe piaţă a genericului – mai nou, în ultimii ani, marile firme au cumpărat firmele producătoare de generice.
Deja nu mai există distincţia foarte clară: cine face cercetare şi medicamente noi şi cine doar produce medicamente vechi. Au inceput să se combine şi atunci este un conflict de interese între businessurile lor. O a doua variantă ar fi strategiile legale prin care întârzie intrarea pe piaţă a genericelor: înţelegerile de comun acord sau prelungirea patentului prin diferite artificii de (re)lansare; sau chiar procesele intentate preventiv firmelor producătoare de generice.
În România nu avem industrie de cercetare, noi avem numai producţie, nu generăm medicamente noi. Este mai indicat să dăm bani pe medicamente mai ieftine, deja probate. Nu România va fi motorul inovării. În industria farmeceutică, SUA face asta, ei au acces la cele mai noi medicamente.
Care este raportul originale-generice în România şi ce probleme au fost raportate în acest sens ?
Raportul vine din deciziile pe care le iau comisiile terapeutice. Cred că guvernul ar trebui să se ocupe să avem o pondere mai mare a genericelor în programele naţionale. Contează ce băgăm în programele naţionale. Mi-a plăcut de mult ideea şi nu ştiu de ce nu mergem şi în programele naţionale pe preţuri de referinţă. Atunci guvernul ar putea acoperi un tratament la un preţ standard, iar cei care îţi doresc un tratament mai nou, mai scump, să plătească din buzunarul lor.
Prin OMS 75 de la 1 aprilie 2009, preţul medicamentelor în România a rămas la nivelul minim European, având un curs fix de 4 RON/EUR pe anul în curs. Vor exista modificări pentru 2010 ?
Ministerul foloseşte estimările Ministerului de Finanţe privind cursul. Anul trecut, bugetul s-a fundamentat la un curs de 4 RON/Euro. Trebuie să vedem bugetul pentru a face estimări. La nivel european, estimările ar fi că preţurile vor scădea. Ar mai fi problema termenului de plată la 210 zile care îi afectează pe distribuitori şi pe farmacişti. Trebuie identificat şi cine creditează sistemul până vin banii de la stat.
Bogdan Chirițoiu a absolvit cursurile Facutăţii de Medicină, Universitatea Carol Davila, Bucureşti şi 
cursurile Academiei de Studii Economice, Bucureşti.
A urmat un master în Ştiinţe Politice in cadrul London School of Economics and Political Science şi unul la Central European University, Budapesta. Între 2005-2009 a fost Consilier de Stat în Administraţia Prezidenţială, în cadrul Departamentului de Planificare şi Analiză Politică. De 11 ani face consultanţă în domeniul politicilor publice, având, de asemenea, 9 ani de activitate didactică în învăţământul superior.
Johana Toma, redactor
