A 10-a Conferinţă a European Healthcare Fraud & Corruption Network (EHFCN), care va avea loc la începutul lunii noiembrie în Atena, vorbeşte despre fraudă, risipă şi abuz, faţete diferite ale unor practici care până la urmă au acelaşi rezultat, irosirea banului asiguratului în sănătate.
“EHFCN estimează că între 3 şi 10% din bugetele de sănătate europene se pierd ca urmare a fraudelor. Corupţia înseamnă 10% din fondurile care sunt irosite, conform Studiului asupra corupţiei în sănătate în Europa publicat de Comisia Europeană. Risipa şi abuzul – care includ şi frauda şi corupţia – că ajung la 30% din bugetele sănătăţii, conform raportului publicat de Thomson Reuters în octombrie 2009. Risipa se referă la tratamentul acordat în exces, la supra diagnostic, la supra prescriere şi la acordarea de îngrijire prea scumpă, care nu este necesară”, spune Paul Vincke, managing director EHFCN, într-un interviu acordat revistei Medica Academica.
Conferinţa de la Atena, programată să aibă loc pe 6-7 noiembrie 2014, are ca temă schimbarea paradigmelor asupra risipei şi fraudei în sănătate. Este incriminată nu numai frauda, ci şi utilizarea excesivă a unor servicii mult prea scumpe şi nu neapărat necesare, precum şi supra prescrierea. “Risipa sistemică în sănătate este cauzată în special de paradigme precum “mai mult tratament e mai bun” şi “procedurile scumpe sunt cele mai bune”. Aceste paradigme trebuie să fie schimbate în favoarea unei îngrijiri de înaltă calitate pentru pacient, ceea ce răspunde, în final, aşteptărilor reale ale pacientului: “care este cea mai bună îngrijire pentru pacient, la momentul potrivit şi la costul potrivit?”, subliniază Paul Vincke. Ceea ce se poate face, şi un program de acest gen – “Alege înţelept” – a fost implementat cu succes în Quebec, este implementarea unei abordări integrate implicând toţi stakeholderii, inclusiv pacienţii. “Rolul şi funcţiile inspecţiei şi controlului în sănătate în aceste programe ar trebui să se concentreze pe informare, prevenţie, monitorizare şi chiar sancţiuni, acolo unde este necesar”, spune oficialul EHFCN.
Unele state din Europa au obţinut succese importante în reducerea fraudei în sănătate, însă abordările au fost diferite de la ţară la ţară. “În unele state necesitatea de a acţiona împotriva fraudei în domeniul sănătăţii a fost resimţită ca fiind mai urgentă decât în altele, unde nu a fost considerată o prioritate. Acolo unde au fost luate măsuri, acest lucru a condus la organizarea unor unităţi speciale de investigaţii în cadrul departamentului de asistenţă medicală sau în cadrul asiguratorilor. Este însă cale lungă pentru a trece de la vânătoarea de fum la stingerea focului în urma implementării unor proceduri de prevenţie de înaltă performanţă cu utilizarea de analize de business aprofundate”, spune Vincke.
Relativ recent implementată în România, prescripţia electronică este o primă măsură cu un efect important de control asupra consumurilor, salutată de specialistul european în anti-fraudă. “Prescripţia electronică a medicamentelor permite o colectare bună a datelor, oferă informaţii de încredere, făcând posibilă în ultimă instanţă identificarea zonelor de risc şi detectarea tiparelor deviante în prescripţie şi consum. Gestionat corespunzător, acest sistem furnizează o sursă de informaţii importante pentru a reduce prescrierea medicamentelor scumpe și, de asemenea, permite un mai bun follow up pentru a face ajustările necesare în sistemul de achiziţii şi de achiziții publice”, conchide specialistul EHFCN.
România nu este membră a EHFCN
Paul Vincke: Deplângem faptul că Ministerul Sănătății din România nu este membru al EHFCN. În afară de acest aspect, am văzut câteva cazuri interesante în instanță care au sancționat corupția în sănătate, dar se poate face mult mai mult în acest domeniu pe baza unei abordări integrate, prin implicarea tuturor stakeholderilor. Crearea unei unități antifraudă în sănătate funcţionale în cadrul Departamentului de asistenţă medicală ar fi un început.