Informaţiile despre bolile hepatice din 11 state balcanice au fost reunite la iniţiativa României pe o platformă comună, www.balkanhep.eu, scopul acestei platforme find de a informa, promova şi furniza cele mai importante date asupra acestor afecţiuni şi a răspândirii lor în Balcani. “Cele 11 stat balcanice au sesizat că au foarte multe în comun, şi anume o prevalenţă ridicată a hepatitei B şi C, dar nu au politici comune şi nu reuşesc să transmită la nivel internaţional care este impactul real al acestei problematici”, a spus prof. Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului (ARSF), în cadrul unei conferinţe de presă organizate în colaborare cu Asociaţia Romtransplant.
Platforma reuneşte date despre pacienţii cu afecţiuni hepatice din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Slovenia şi Turcia. Prof. Voiculescu a subliniat că datele privind prevalenţa hepatitelor B şi C în România, de respectiv 6,4% pentru hepatita B şi 5 – 5,4% pentru C sunt obţinute în urma unui proiect derulat de Fundaţia “Acad. Dr. Marin Voiculescu” pe 8.000 de pacienţi.
Un nou tratament disponibil pentru hepatita C
Prof. Mihai Voiculescu a anunţat şi apariţia unui noui tratament pentru pacienţii cu hepatită C cu recădere sau care nu au răspuns la tratament: “România a obţinut dreptul de a începe tratamente cu boceprevir, un produs cu acţiune directă antivirală. Odată cu Germania, Franţa şi toate ţările aflate în avangarda medicală vom începe tratamente cu acest medicament”. Astfel, tratamentul clasic cu interferon-pegylat şi ribavirină va fi decontat de CNAS, iar tratamentul cu boceprevir va fi asigurat de compania producătoare.
Investigaţii şi soluţii terapeutice moderne pentru hemoragiile digestive superioare
Institutul Clinic Fundeni va introduce ca investigaţie de rutină în cazul hemoragiilor digestive superioare examenul locului de sângerare cu o videocapsulă Pillcam ES02, o alternativă de diagnostic minim-invaziv, costul capsulei, de 700 de euro, fiind suportat de pacient.
O altă procedură care urmează să fie introdusă pentru pacienţii cirotici cu complicaţii precum hemoragie digestivă superioară sau ascită este reprezentată de o soluţie noninvazivă pentru tensiunea portală, respectiv introducerea unui stent şi realizarea unei legături între vena portă şi venele suprahepatice. Acest tratament, numit prescurtat TIPPS, a fost iniţiat acum cinci ani şi abandonat din lipsa finanţării şi a specialistului care să îl poată realiza. Conform prof. Voiculescu, operaţiunea de stentare costă 1800 de euro, iar săptămânal se prezintă la Fundeni circa 8 – 10 cazuri care ar avea indicaţie pentru această procedură.
De asemenea, prof. Voiculescu a menţionat programul de dializă hepatică de la Fundeni, care permite ca un pacient care are nevoie de transplant să poată fi ţinut în viaţă o perioadă care să-i măărească şansele pentru a găsi un donator pentru transplant.
