Preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului, Marius Savu, a anunţat că un prim draft al Listei de compensate va fi făcut public în luna august, companiile farmaceutice urmând să depună dosarele medicamentelor pentru a fi evaluate începând de mâine.
“În momentul de faţă criteriile de evaluare au fost publicate – la fel tarifele – şi toată structura este funcţională; practic, începând de mâine putem să începem să evaluăm atât moleculele noi, cât şi pe cele existente, inclusiv pe cele care în momentul de faţă nu-şi mai justifică existenţa şi consumă fonduri de la Casa Naţională, fonduri care pot fi îndreptate către noile terapii performante care au apărut în ultima perioadă. Tehnic, eu cred că în cursul lunii august vom avea primele răspunsuri pe care o să vi le prezentăm”, a precizat Marius Savu. Acest draft ar urma să fie pus în dezbatere cu specialişti şi a organizaţiilor de pacienţi, astfel încât să poată fi “corectate erorile”. “Noi credem că până la sfârşitul lui august putem avea o listă potenţială, în aşa fel încât toţi partenerii să ne spună dacă am greşit, unde am greşit şi ce putem să îmbunătăţim”.
El a arătat anvergura europeană a discuţiilor generată de preţul extrem de ridicat al noilor tratamente pentru hepatita C, precizând că la un cost de 70 – 80.000 de euro pe pacient orice sistem social de sănătate, chiar şi cele cu mult mai mulţi bani decât cel românesc, ar da faliment. În cadrul criteriilor, impactul bugetar este cuantificat la un nivel semnificativ, a precizat Savu.
Secretarul de stat la Ministerul Sănătăţii, Dr. Dorin Săndesc, a spus că în discuţiile cu organismele financiare internaţionale s-a avansat şi ideea revenirii la un nivel al contribuţiei la sănătate de 14%, nivelul mediu în Uniunea Europeană, nivel care a scăzut în 2008 de la 14% la 10,7% (procentaj total plătit de angajator şi de angajat). “Reprezentanţii FMI consideră esenţială această problemă şi o consideră justificată tocmai pentru că ea ar putea constitui soluţia la doritele reforme în sistemul sanitar”, a punctat oficialul MS. Acesta a apreciat că “o discuţie pe acest subiect iniţiată în media ar putea fi un argument pentru decidenţii politici”, precizând totuşi că la acest moment nu există decizii şi un proiect concret.
Prof. Adrian Streinu – Cercel, sub coordonarea căruia se lucrează la Registrul de hepatită, care ar urma să soluţioneze problemele legate de screeningul, stadializarea cazurilor descoperite, indicaţiile terapeutice, monitorizarea şi follow-up pacienţilor trataţi/ vindecaţi, a precizat că primele rezultate privesc componenta de screening, acestea fiind aşteptate în următoarele trei luni. Problema algoritmului de tratament va putea fi precizată de specialişti în funcţie de actualizarea listei de compensate.
În ceea ce priveşte disfuncţionalităţile privind aprovizionarea cu vaccin pentru hepatita B pentru nou-născuţi, dr. Dorin Săndesc a precizat că au fost achiziţionate în regim de urgenţă 50.000 de doze pentru a acoperi necesarul pentru 2- 3 luni, urmând ca restul dozelor – până la un total de 156.000 de doze – să fie achiziţionate prin procedura centralizată. El a punctat că parte a problemei este determinată de schimbarea ofertei producătorilor, care nu mai produc vaccin monovalent.
Declaraţiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat de APAH-Ro şi Mediafax cu prilejul Zilei internaţionale de luptă împotriva hepatitei, sărbătorită pe 28 iulie.
