Prevalența fumatului zilnic este în scădere în România. Bucureștenii fumează cel mai mult, iar zona de nord-est a țării are cei mai puțini fumători

0

În ultimii cinci ani, prevalenţa fumatului zilnic în România a scăzut de la 29,7% în 2003 la 22% în 2011. Faţă de anul 2009, prevalenţa totală a fumatului (fumători zilnici şi fumători ocazionali) a scăzut de la 32,4% la 26,2%, arată date ale unui studiu realizat de Minsiterul Sănătății, în colaborare cu Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și dat publicității cu ocazia Zilei Naţionale fără Tutun. Aceasta este marcată în fiecare an în a treia joi a lunii noiembrie şi  oferă cadrul informării şi sensibilizării populaţiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului.

„Această evoluţie pozitivă are ca principală cauză faptul că România a aplicat cu consecvenţă măsurile prevăzute  în Convenţia Cadru pentru Controlul tutunului a OMS, respectiv monitorizare, protecţia populaţiei faţă de efectele fumului de tutun, oferirea de suport pentru renunţarea la fumat, avertizare, întărirea interzicerii publicităţii, creşterea taxelor), iar efectele au început să apară”, a declarat Ladislau Ritli, ministrul Sănătăţii.

Studiul a arătat că româncele fumează mai puțin decât în anii trecuți, doar 15% fumând zilnic și 3,3% ocazional. Numărul de bărbați fumători se situează pe același trend descendent, însă procentul fumătorilor este dublu față de al femeilor –  30,2% fumează zilnic, iar 5% doar ocazional.  Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi (57,5%) au declarat că nu au fumat deloc în viaţa lor, iar 5,1% au spus că au fumat dar mai puţin de o sută de ţigări, în total, până în prezent. Pe categorii de vârstă, cel mai mult fumează persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani. În funcție de studii, cel mai puțin fumează persoanele cu studii primare, iar în funcție de ocupație, elevii, studenţii, pensionarii, femeile casnice fumează cel mai puţin. Bucureștenii fumează cel mai mult, prin contrast cu zona de nord-est a țării, unde doar 16% dintre locuitori au acest obicei.

Cei mai mulţi fumători consumă zilnic între zece şi 20 de ţigări, doar 10% dintre fumători consumând mai mult de un pachet pe zi. Aproape jumătate dintre fumătorii români (49,1%) cheltuie lunar între 100 şi 300 lei pentru ţigări. Cei care cheltuie cel mai mult pentru ţigări sunt din Bucureşti (12% dintre bucureşteni cheltuie peste 400 lei lunar) iar cei care cheltuie cel mai puţin sunt din zona de Nord-Est: 31,7% dintre ei cheltuie mai puţin de 100 lei în fiecare lună. Aproape jumătate dintre fumători consumă ţigări „normale” însă pentru 14,8% nu contează tipul de ţigară folosit. Ţigările de foi, trabucurile, pipa par a fi folosite cel mai mult de tinerii cu vârsta între 15 şi 17 ani, deşi vânzarea acestor produse către minori este interzisă.

Mai mult de jumătate (51,5%) dintre cei care au fumat în ultimele 30 de zile declară că vor să renunţe la fumat în următoarele șase luni. Motivele principale pentru care românii se lasă de fumat sunt: sănătatea („fumatul dăunează sănătăţii: 28,5%), „mi-a ajuns” (17,4%) dar şi aspectul financiar (12,2%). Peste 71% dintre români declară că sunt de acord cu interzicerea totală a fumatului în spaţiile publice închise, inclusiv în baruri şi restaurante. În schimb, doar 52,5% sunt de acord cu interzicerea totală a fumatului şi în zonele de agrement deschise, cum ar fi parcurile, grădinile, plajele.

About Author

Raluca Bajenaru

Leave A Reply